Troaș

Troaş (cca. 50-51) 

Semnificaţie: rom. dialectal în V și SV ’trăuaş, troaş’,’fânaţ împrejmuit’ deși atestările toponimice arată că aria lui de răspândire a fost mult mai mare,

etimologie:

-hu. ’torzsas’ ’loc cu coceni, trunchiuri de copac’ care provine ca și rom ‘târș’,’creangă, copac uscat’ dintr-un etimon slav. ‘trusu’, puțin probabil însă pe criterii fonetice și semantice,

– s-a mai propus hu. ’torlasz’,’alunecare de teren’ și mai puțin probabil,

– rom.’oaş, oaşă’,’defrișare’ prin intermediul unei sintagme ulterior contrasă ’între oaşe’ -> ’trăoaşe’ puțin probabil însă ca această sintagmă să se fi generalizat chiar atât de mult,

– cel mai probabil legătură cu slav. ’trav’,’fân, păşune’ deși nu e clar dacă sufixarea a avut loc în rom. sau slav.

Atestări:

sat şi vale Troaș com. Săvârşin Arad (atestări 1808 Trojas, 1910 Torjas), microtoponime la Roşia Montană Troaşul Tiutiului şi Troaşul Târşicuţii (la 1850-68 Troasielle și Troas), microtoponime la Aciua (Avram Iancu), Bodeşti, Cristeşti, Groşi (Trăuşel), Hălmăgel (La Trăuaş), Ioneşti, Leasa (Treogaşe), Leştioara, Luncşoara, Măguliţa, Mermeşti, Ocişor, Poienari, Răstoci, Sârbi (Treoşele), Ţărmure, Ţoheşti, Vidra toate în ţinutul Hălmagiului, microtoponime la Sârbeşti, Lunca Urzeşti, Magura (Troas Vurvu maguri), Sighiştel, Câmpanii de jos, Brădet, Fânaţe, Hinchiriş (Vale Troasului), Herjeşti, Cărbunari toate în ținutul Beiuşului, microtoponim la Ciocmani Sălaj şi Calna (Vad) Cluj, la Petreştii de jos Cluj, In Trovas la Nadăşu Cluj la 1770, Izvorul Troaş la Venter Bihor, microtoponim la Lopadea veche (poate identic cu Păd. Trăuaş la Aiud la 1770), Ormeniş , Ciugudu de jos , d. Troaşului la Gârbova de jos , d. Trevase la Podeni (Hidiş) toate în Alba, Trevas la Găvoşdia (Nicolae Bălcesu) Arad 1905-13, d. Treoşele la S de Ilia Hunedoara, T. la Veţel, T. la Mânerău Hunedoara, p. Troaşului la Şieuţ Bistriţa, Trăuaş pădure la Pietriş Bistriţa (probabil identic cu d. omonim de la Orheiu Bistriţei), La Troaş la Laslău Mureş, pădurea Trauşel la Sânmihaiu de Pădure Mureş, Trovas (Darvas) la Corneni (Szilkerek) Cluj la 1864, eventual Valea Treheşului la Rebra Bistriţa-Năsăud 1864.