Linkuri personale

Albume Picasa

Articole de pe Alpinet

Poze in Panoramio

Anunțuri

4 răspunsuri la Linkuri personale

  1. IVGΛ zice:

    Aş vrea să vă întreb două lucruri, fără să mai încarc vreo pagină.
    Valea Boieştilor cum îl explicaţi? Sună apropiat de boi+eşti, însă nu ştiu dacă are un sens, de asta vă întreb.
    Apoi, referitor la toponimul Cetăţaua. în principiu este destul de clar.
    Aş vrea doar să vă întreb dacă a fost dat şi aleatoriu, pentru dealuri înalte, sau doar specific pentru un loc cu o cetate pe el?
    Avem cazul Onceşti unde s-a găsit o cetate dacică, urmată de un turn de piatră medieval.
    Din câte cunosc mometan nu s-a găsit nimic acolo, nici nu a fost cercetat.
    Dealul este situat deasupra vetrei vechi a localităţii, pe valea numită ValeaCâmpul Cailor, după numele terasei de sub deal,(mai este una peste Iza), la sud, pe valea Bulesei .
    Dealul este destul de strategic plasat, putând face legătura, relativ uşor, cu Danova, Vişeu de Jos, Bocicoel, Vişeu de Sus, Leordina, Cuhea.
    Deşi pare sărăcăcios spre Sălişte, în spate are un drum ce duce spre Bocicoel(Băşcoi), unde sub o râpă de piatră(continuare a formaţiunii) se află un izvor destul de bun. Iar la sud-vest spre Dragomireşti, între Sălişte şi Dragonireşti se află o ocnă, pe Valea Slat’in’i.
    Deci cam are de toate pentru o populaţie pastorală care ar căuta un loc să-l fortifice.
    Râpa unde se află izvorul se numeşte şi Dosul Băşcoiului (local, nu ştiu denumirea dată de alţii).

    Aş vrea să ştiu şi Băşcoi(forma oficială Bocicoel) ce origini are, dacă s-ar fi putut numi însăşi presupusa cetate Băşcoi sau dos vine doar de la sat, aflându-se la sud de sat (Atestat în limbajul local, dos înseamnă îndreptat spre nord, dar înseamnă şi dos de deal).
    Deci dacă ar avea Bocicoi/Băşcoi noimă pentru un deal sau aşezare
    Aş vrea să cercetez zona.
    Este ciudată denumirea fiindcă sigura zonă în care este atestată o cetate nedescoperită, Castru Vechi în diplome, este peste Iza la sud-est, între Săcel şi Sălişte.
    Dealul are o formă conică , aveţi poză cu locaţia, dealul.
    Ar mai fi şi indiciu denumirea localităţii.

    • vchindea zice:

      Valea Boieștilor poate proveni de la un antroponim Boia (a se vedea similar Arsura lui Boe în Loviștea pe la 1451). Cum o formă Boia-eștilor nu e naturală pentru limba rom., a rezultat probabil forma actuală, prin eliziunea vocalei.
      E greu de decis dacă apelativul de ‘cetate’ poate fi folosit și cu sens figurativ (loc abrupt sau ruiniform). Urmele arheologice ale unei fortificații de pământ sau lemn se pot șterge foarte ușor din Evul mediu (de când ar fi apărut toponimul) până în prezent. Toponime precum: Cetățile Rădesei (Apuseni, poate fi totuși o denumire cultă), sau dealul (abrupt) Cetățeaua la Cămârzana-Oaș ar fi argumente totuși în favoarea sensului figurativ.
      În ceea ce privește Bocicoi (Bășcoi) aparent ne-am putea gândi la apelativul ‘bașcă’,’beci, fortificație’ dar având în vedere raritatea lui nu mi-se pare credibil. De fapt familia de top. Bașca/Bască pare să fie destul de răspândită în Carpații Orientali: de la p. Bașca din Munții Ciucului până la fratele mai mare al Bocicoielului și anume Bocicoiul mare (Veliki Bickiv) sau p. Bascăul de la Apșa de jos. Cred că am citit undeva (din pacate nu găsesc referința) despre posibilitatea ca aceste toponime să aibă la bază un apelativ slavic vechi cu sensul de ‘fund de vale, obârșie’.

      • IVGΛ zice:

        Mulţumesc pentru răspuns. În localitatate există o familie Boierean.
        Nu ştiu dacă se poate găsi ceva în jurul tumulului, s-a degradat pământul, agricultură, dar merită exploatată zona. Bâşcă este destul de răspândit, nu l-am legat de Băcicoel fiindcă nu am fost sigur. Avem şi noi toponimul, iar în mare parte respectă teoria cu valea, chiar dacă ăla se află la sfârşitul defileului Tisei.
        Am putea vorbi şi de o zonă de ifluenţă a croaţilor albi, dacă putem identifica bâşcă în croata albă, dex parcă dă poloneză. Nu ştiu tipul lor de fortificaţii. Dar pista cu fund de vale, obârşie mi se pare cea mai susţinută.

  2. IVGΛ zice:

    Ca o copletare. Dosul Bocicoelului se referă sigur la platoul nordic de sub râpă, râpa făcând parte din formaţiune şi probabil să aibă acelaşi nume, este o prelungire nord-vestică, în formă de limbă, deci ar putea acolo să nu ştiu exact.
    Sub dom se află o culme mai mică denumită Vârful Dealului(între Drăguiasa şi Câmpul Cailor), (spre est). Spre sud-vest urmează o culme numită Muncel(aproximativ +700m), pas spre valea Statinii, apoi un platou Brădăţel şi un vârf în formă de piemont ,spre Iza, Osoi(600 m), Destul de interesantă succesiunea Cetăţaua-Muncel-Brădăţel-Osoi. Cetate(roman)-Munte(roman)-Brad-ţel?(albanez)-Dos(bulgar?)
    Cetăţaua (800m) are şi legende, destul de multe, însă nu cred că sunt relevante, maxim o căpetenia a lupilor Andrei şi ceva tunel unde locuieşte diavolul, care ar fi cam negative pentru o cetate medievală.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s