Troaș

Troaş (cca. 50-51) 

Semnificaţie: rom. dialectal în V și SV ’trăuaş, troaş’,’fânaţ împrejmuit’ deși atestările toponimice arată că aria lui de răspândire a fost mult mai mare,

etimologie:

-hu. ’torzsas’ ’loc cu coceni, trunchiuri de copac’ care provine ca și rom ‘târș’,’creangă, copac uscat’ dintr-un etimon slav. ‘trusu’, puțin probabil însă pe criterii fonetice și semantice,

– s-a mai propus hu. ’torlasz’,’alunecare de teren’ și mai puțin probabil,

– rom.’oaş, oaşă’,’defrișare’ prin intermediul unei sintagme ulterior contrasă ’între oaşe’ -> ’trăoaşe’ puțin probabil însă ca această sintagmă să se fi generalizat chiar atât de mult,

– cel mai probabil legătură cu slav. ’trav’,’fân, păşune’ deși nu e clar dacă sufixarea a avut loc în rom. sau slav.

Atestări:

sat şi vale Troaș com. Săvârşin Arad (atestări 1808 Trojas, 1910 Torjas), microtoponime la Roşia Montană Troaşul Tiutiului şi Troaşul Târşicuţii (la 1850-68 Troasielle și Troas), microtoponime la Aciua (Avram Iancu), Bodeşti, Cristeşti, Groşi (Trăuşel), Hălmăgel (La Trăuaş), Ioneşti, Leasa (Treogaşe), Leştioara, Luncşoara, Măguliţa, Mermeşti, Ocişor, Poienari, Răstoci, Sârbi (Treoşele), Ţărmure, Ţoheşti, Vidra toate în ţinutul Hălmagiului, microtoponime la Sârbeşti, Lunca Urzeşti, Magura (Troas Vurvu maguri), Sighiştel, Câmpanii de jos, Brădet, Fânaţe, Hinchiriş (Vale Troasului), Herjeşti, Cărbunari toate în ținutul Beiuşului, microtoponim la Ciocmani Sălaj şi Calna (Vad) Cluj, la Petreştii de jos Cluj, In Trovas la Nadăşu Cluj la 1770, Izvorul Troaş la Venter Bihor, microtoponim la Lopadea veche (poate identic cu Păd. Trăuaş la Aiud la 1770), Ormeniş , Ciugudu de jos , d. Troaşului la Gârbova de jos , d. Trevase la Podeni (Hidiş) toate în Alba, Trevas la Găvoşdia (Nicolae Bălcesu) Arad 1905-13, d. Treoşele la S de Ilia Hunedoara, T. la Veţel, T. la Mânerău Hunedoara, p. Troaşului la Şieuţ Bistriţa, Trăuaş pădure la Pietriş Bistriţa (probabil identic cu d. omonim de la Orheiu Bistriţei), La Troaş la Laslău Mureş, pădurea Trauşel la Sânmihaiu de Pădure Mureş, Trovas (Darvas) la Corneni (Szilkerek) Cluj la 1864, eventual Valea Treheşului la Rebra Bistriţa-Năsăud 1864.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la Troaș

  1. Sorin5780 zice:

    turiș http://dexonline.ro/definitie/turi%C8%99
    turicel http://dexonline.ro/definitie/turicel

    lat.trues- „căpiță, grămadă”
    troian cu suf.augmentativ http://dexonline.ro/definitie/troian
    troaș cu suf.diminutival ..cred că am văzut undeva un sens de căpiță, nu-mi aduc aminte unde.

    Mai e și sensul dacicului -sturo („presărat sau întindere” ca sl.strană- cîmp, ogor). Mai e și anticul turris- „turn”, dar probabil are mai mult sens sl.trava. IE trew- to turn out well, florish http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/vasmer&text_number=+14447&root=config
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=2038&root=config
    Acest trăuaș ar putea fi coradical cu struguri din *trew cf.sensurilor germanice, asta dacă struguri nu vine ca și alb.rrush din http://en.wiktionary.org/wiki/rrush

    Târș nu e singur, are mai multe coradicale în română și vine din IE *ter[a]s-, *trās- to be thirsty, to dry (alb.ter- aer/vînt uscat)
    PS: ascund neștiința cu un volum mare de supoziții! Vreau să spun ceva inteligent azi, dar nu-mi iese. 🙂

  2. Sorin5780 zice:

    O ipoteză interesantă ar fi ca acest troaș să fie legat etimologic de reg.trare pe linie IE. Mă gândesc la *trabh- cu sincoparea silebei neaccentuate: http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=2025&root=config
    Inițial cred că însemna bârnă, par, apoi a apărut sensul de locuință, turn, tot ce-i construit de om.

    Ex: dalm.trua http://en.wiktionary.org/wiki/trua#Etymology
    Trabem e mai ușor să întrevedem transformarea spre *trave și traue, apoi trăuaș/trăoaș. Mai laes dacă ar fi influențat de lat.trues sau un dacism *stura (curte, cetate).

    Și sl.trav e posibil, dar trebuie explicat sufixul -aș sau -oș cu diftongare spre -oaș. Am mai explicat odată existența ambelor sufixe în albaneză, dar sunt prezente și-n română.

    trăoáș s.n. (reg.) fânaț (îngrădit)

    În mare parte, fânațele se numesc la slavi „sijeno polje” (sjena- fân; la fel și alb.sanë). Mă gândeam acum la etimologia etnonimului siensilor din Bacău și Bărăgan.

    • vchindea zice:

      Interesant ! Posibil ca de la forma inițial *trai/trau s-a format pluralul *trauri asimilat la ‘trăiri’ (poate sub influența lui ‘a trăi’). Totuși perechea plural/singular – ‘trăiri/trare’ pare tare atipică ca formă ! Să fie mai curând o derivare a singularului cu sufix substantivale ‘-are’ ? Acest mod de derivare ar cere mai curând o temă verbală…

    • Sorin5780 zice:

      Urare maramureșană: „Dumnezău te trăia(scă)”
      trăí, trăiesc, vb. tranz. – A menține în viață (pe cineva): „Dumnezeu să-ți deie sănătate și să te trăiască, că tare bine m-ai vindecat” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 199; Săpânța). – Din sl. trajati „a dura” (Șăineanu, Scriban; Miklosich, Cihac, Tiktin, cf. DER; DEX, MDA).
      https://en.wiktionary.org/wiki/trajati

      Cred că trare și trăuaș provin din acel verb slavic dat de în Dex, dar o fi cu amendament, termenul slavo-dacic va fi un decalc după verbul de origine latină a dura cu ambele sale sensuri, și cel fizic, și cel metaforic.
      E totuși posibil să avem un omonim cu sensul a ridica, a dura (lat.dolare, to cut) conform lat.trues (căpiță), verb sternere https://en.wiktionary.org/wiki/sterno#Latin
      IE *strew- to spread, strew
      Ca fondator mitologic, Traian/Troian vine să se suprapună peste un strat lingvistic cum nu se poate mai acomodator, deși se suprapune peste un zeu tricefal (Triglav). Unii cred că Traian surplantează o zeitate fondatoare dacică.
      Radicalul *ter- „to cross over, overcome, endure” va da în sanscrită tara (savior). 🙂 https://en.wiktionary.org/wiki/%E0%A4%85%E0%A4%B5%E0%A4%A4%E0%A4%BE%E0%A4%B0#Sanskrit
      În română a mai dat tărâm, lat.terminus (țărm), poate și taraș, etc.

  3. Sorin5780 zice:

    troașe – livezi; Frâncu-Cândrea.
    megl.triușă – partea curții din fața casei, aria din curte; Papahagi, Megleno-Românii)

    Philippide propunea ca etimologie un compus lat. ante-ostium, cf. sp.altozano. Eu n-o văd!

    • vchindea zice:

      Poate derivat intern: *trăușe contras din ‘între ușe’. Evoluția semantică e posibilă în cazul lui ‘triușă’ (dar ciudată, doar dacă nu e o confuzie între ‘poartă’ și ‘ușă’), dar mai dificilă pentru ‘trăoaș’.

  4. Sorin5780 zice:

    Apropo de ’oaş, oaşă’,’defrișare’, cred că mai exista unul înrudit cu mag. avaș, probabil folosit la nivel popular în zona de nord, auaș.
    S.Dascălă în sec.17 consemnează Țara Aoașului.

    Weigand propune o ipoteză năstrușnică, că țara și-ar fi luat numele după un voievod Oașu, dar dacă era Aoașul, oare nu avem vreun auș? 🙂
    Că tot se vorbea odinioară despre ausonii lui Attila..

  5. Sorin5780 zice:

    pag.260: https://books.google.ro/books?id=q4k_1nhH9oIC&pg=RA2-PA260&lpg=RA2-PA260&dq=troa%C8%99e+defri%C8%99are&source=bl&ots=3QZkg0STto&sig=o49Qccw3ExrK1R4hOLe2BfZYJIY&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwi639T534jNAhVjC8AKHS-uDE0Q6AEIGjAA#v=onepage&q=troa%C8%99e%20defri%C8%99are&f=false

    troaș, treoașe, „depresiune, loc defrișat între dealuri”

    Mai aveam un link de pus aici, dar am închis fereastra cu comentariul și n-a mai apărut când am revenit. Acolo spunea clar că sensul era de porțiune defrișată și dădea ca ex.Troașul Tiutului din articol. Probabil avem același temă ca în apelativul târsă, târsătură (curătură).

    Cred că-s două combinații de radicali omonimi. Unul poate fi considerat un derivat din prep.între cu sufixul -aș, dacă avem sensul de depresiune între dealuri..
    top. Trăgalde/Întregalde, Trămpoi. De ce oare n-am păstrat prefixul latin trans?

    Altul, cu sensul de livadă îngrădită, poate fi coradical cu alb. trevë (regiune, sat, provincie)
    verb. trevoj, a reuși, a prospera (urarea de care vorbeam mai sus, să vă trăiască Dumnezeu)
    https://en.wiktionary.org/wiki/trevoj
    https://en.wiktionary.org/wiki/trev%C3%AB#Albanian

    Evident un vechi albanism care explică oarecum reg.trare (*traure, curte, gospădărie), treoașe/megl.triușă (*treb, *trob- așezare; lat.trabs; eng.thorp, sat, lit.troba- casă, edificiu; gal.tref, oraș, casă) sau numele tribalilor (the succesful ones).
    🙂

    • Sorin5780 zice:

      https://en.wiktionary.org/wiki/trash%C3%AB
      completări: lit. tręšiama (fertilizat), trąšumas (fertilitate)

      trashë < proto-alb. *trauša http://ielex.mpi.nl/cognate/496/

      ''câmpie mică cu fânațe ori cu pășune''. Poruciuc, 1931.
      ''terenurile cele mai bune și de obicei de pe lângă casele oamenilor sunt denumite troașe și livezi'' Țara Moților
      ''treoaș, fânațe''. Dragomirești, Maramureș. Ștefan Vișovan.

      În Apuseni avem cel mai bine conturat înțeles și foarte aproape de sensul original, dacic, și anume pământ gras, îngrășat, probabil prin rotația animalelor pe anumite terenuri sau pe lângă casă, caz în care avem un corad. al alb.truaj. https://en.wiktionary.org/wiki/truaj

      Din latină avem stăuină (arh.stăulină, stăurină), iar de la daci troaș, treoaș (*trăuaș).
      https://dexonline.ro/definitie/st%C4%83uin%C4%83
      Lângă lit. trąšus (gras, sol fertil) și trashë (gros, gras) se conturează o fam. lexicală foarte precisă.
      Vezi și tr. dinga ‘fertile ground’ [Latv. dinga ‘fertile place’, Old-Icel. dyngia ‘dunghill’, eng.dung, balegă]. din IE *dʰengʰ- (“to cover”; rom. dunga = coastă de deal)
      http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_5.html
      https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/d%CA%B0eng%CA%B0-

      Cred că și troaș, treoaș ar trebui să continue pe undeva sensul de balegă, conform lit.
      įtręšti (fertilize, manure, dung).
      Mă gândeam la faptul că balegă a fost tălmăcit de Russu drept bal- (big, huge) și -ga (menure, dung), similar ca origine sl.gna (rom.gunoi), derivat din rad. *gow-ina (balegă de vite). Nu cred că e nevoie de altceva aici decât de rad. *bala- (big) și un sufix -ika sau -iga și obținem sensul de balegă de vite, cai, spre diferență de căcărează și bumburează (Bas.), alte două dacisme cu sens evident și sufixe diminutivale -ază.

      Îmi imaginez că avem rad. *stāro- (“large, big, thick; old”) de unde vin lit.stóras (“thick, fat”) sau proto-sl. *stàrъ (old) https://en.wiktionary.org/wiki/storas#Lithuanian
      Dacă se confundă cu rad. *stre-, *ster- to widen, to scatter (rom.tereu =întindere foarte mare de teren sau de apă), adică a întinde bălegar de grajd pentru a fertiliza terenul, plus radicalul de mai sus pentru a desemna un astfel de fertilizant, avem imaginea completă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s