Vărsătură

Vărsătură (10-11)

Semnificație: rom. ’vărsătură’, în zona de câmpie sensul este binecunoscut ’zonă expusă revărsărilor de ape, loc unde apa băltește, gura unui râu’, pentru zonele montane semnificația topografică este mai puțin clară, eventual ‘apă care iese ușor din matcă’ sau tot ‘loc unde apa băltește’, etimologie: derivate intern al limbii rom.

Atestări:

Ogaşu Verseturilor şi vf. Versetura în apropiere de vf. Olanu în masivul Ţarcului la 1770,

p. Vărsăturilor afluent Vărbilău în masivul Grohotişului,

eventual d. Vărșitura 316m la Dupliane Timok Serbia,

 

Vărsătură la Bozovici Caraș-Severin (loc în lunca Nerei),

d. şi p. Vărsătura afl. Olteţ la Părăuani Vâlcea,

Riu vărsături la Brădeţi şi Barcani Muntenia la 1618,

sat Vărsătura com. Jariştea Vrancea localizat pe deal la cca. 400- 500 m altitudine atest. 1788-90 (tot atunci hidronime Wersatura mare și mika)

sat Vărsătura com. Chişcani Brăila,

insula Vărsătura pe Dunăre la Giurgeni Ialomiţa,

gârla Vărsătura pe Brațul Borcea al Dunării lângă Stelniceni la 1806-60,

Vărsătura (Putna seacă), braț derivat din Putna înainte de vărsarea în Siret la Vulturul Vrancea la 1915

Reclame
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Vărsătură

  1. IVGΛ zice:

    Nu ar putea însemna şi confluenţă în zona montană a unui afluent ce are debit iregulat, o confluenţă a mai multor pâraie montane sau un pârău ce izvorăşte dintr-un lac?

  2. Sorin5780 zice:

    Brădeţi şi Barcani Muntenia la 1618
    Unde-i zona asta mai exact? Brădeți indică o zonă subcarpatică, dar Barcani este ori o emigrație a mocanilor spre Muntenia ori o altă microregiune daco-românească a entopicului entopicul barc.

    Spațiu unde este cunoscut: vărsarea râurilor moldovenești, interiorul Carpaților (Covasna, Apuseni, centrul Ardealului și Năsăud) și dialectul aromân și meglenit: http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=748

    • IVGΛ zice:

      Bărcan vine din maghiarul -berek-, care l-a luat din slavul -breg-
      De exemplu numele comitalui Bereg îşi are origine în acest cuvânt slav cu sensul de mal.
      În maghiară are mai multe sensuri, parcă lăzuitură, pădure mică, mlaştină.
      Există familii în Maramureş cu acest nume, probabil maghiari românizaţi din Bereg.
      Asta ar fi teoria simplă.

      • Sorin5780 zice:

        Caută în link să vezi despre ce ”barc” (der.barcău, barcalău) vorbesc eu. Deoarece se regăsește în meglenă, aromână și dialectele albaneze, nu cred că-i altceva decât traco-ilir.
        bërrakë https://en.wiktionary.org/wiki/bërrakë
        brrakë (pond, pool, marsh, watercourse, brook, dike), brrakash (marshy) din IE *mreg- silt, slime. (E.Mann, An Historical Albanian-English Dictionary)

        De ce n-ar veni și magh. berek „pădurice pe malul unei ape” din reg. bărc, -uri, (berc), s.n. (Smârc, desiș, tufiș; pădurice) conform acelui barc și altora? Nici măcar n-am pus toate link-urile pe care le am pe acest subiect.

        Tu cred că ai în minte rom. bârgău (vamă), ce are un sens destul de clar în nordul României. Probabil din lat.burgus trece la daci, contactul cu dacii liberi se făcea prin acestea, evident. În albaneză, burg ia sensul de închisoare.
        https://en.wiktionary.org/wiki/burgus
        Cu Bereg nu știu care-i treaba, să fie slavic sau vechi românesc cu fonetism maghiar al silabelor deschise?
        Înainte să vină rutenii din nordul Carpaților, Românii ocupau acel spațiu în număr suficient încât să aibă proprii lor voievozi.

        Caută alb.breg (mal) pe site-urile lor de etimologie. E prezent în Balcani încă din antichitate. Frigienii erau numiți Bryges în patria lor balcanică și indică, din ce am citit, o denumire geografică a habitatului, a zonei ocupate de ei în preistorie. Eu personal cred că sl.bȇrgъ și proto-germ.*bergaz (“hill, mountain”) indică spre același morfem PIE ce dă eng.brink (margine, mal), brow (frunte, sprânceană) sau arv. (dialect albanez din Grecia) brine ”side (of body), ribs”, adv.brane (”near”).

        Vezi și dacicul brână (brâu, brânele), dpdv semantic mult mai bogat în graiuri, sau arh.bronea(coif). În limba Română mai avem reg.muntenesc brebă (spânceană), poate și îmbrebena. Nu știu dacă bârgău este un coradical, dar sigur nu e slavic sau maghiar. Forma asta putea fi *brâgău în vechime, la fel cum avem arh.trulă și turlă, două omonime cu sensuri și origini diferite. Plus alte numeroase cuvinte asupra cărora se aplică această metateză doar pentru eufonie.

        https://en.wiktionary.org/wiki/brink#Etymology
        https://en.wikipedia.org/wiki/Phrygia
        Aici am pus toate omonimele cu tema *barc, *berc pe care le-am găsit în Română și Albaneză. Nu-s toate coradicale!
        https://hroderic.wordpress.com/2013/04/14/phorcys/#comment-12277

      • Sorin5780 zice:

        Demn de menționat ar fi și tracicul bria (cetate, tărie, situată pe înălțimi), pe care tracologul Sorin Olteanu o punea coradical cu alb.bri (corn). E același morfem cu proto-germ. *bergaz (“high, elevated”; celt. *briganti) și *burgz (“borough, fortification”). O evoluție semantică similară găsim și sub radicalul *ḱerh₂- (head, top; horn; to grow, increase – dacic săriu, sărâmb, năsărâmb; *sarab, Basarab?), de unde ies în diverse limbi apelativele pentru corn sau înălțimi pe care se fac sacrificii (Old English: hearg).

        https://en.wiktionary.org/wiki/bri#Etymology
        https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/burgz
        https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/bʰerǵʰ-
        https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/bʰerǵʰ-

    • vchindea zice:

      Apare într-o colecție de documente medieval păstrate la Muzeul Gorjului (probabil recenzate de Nicolae Iorga). Nu e clară localizarea, dar cel mai probabil e satul Brădetu din com. Mătasari-Gorj.

      Resursa era disponibil pe site-ul Universității București, dar se pare că a dispărut (VI. Documente păstrate în Museul Gorjului).

      ________________________________

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s