Malcavăț

Malcavăţ (2)

Semnificaţie: rom. ’malcaviţă’,’plămânărică, Pulomonaria officinalis’ sau ’malcavăţ, mălcăiaţă’ rădăcină comestibilă de papură’, apelativ cunoscut în zona Brăilei, etimologie: legătură cu ’mârcaviţă, mâlcaviţă, mălcaviţă’,’reumatism’ în Banat şi Oltenia, sau ’mălcoz’,’boală a turmei’ în Trans, având în vedere că multe plante sunt denumite în legătură cu bolile pe care aveau reputația de a-le putea vindeca. În ceea ce privește denumirile bolilor aceste sunt derivate din rom. ’mârced’,’ofilit’. Alternativ se poate aminti ‘malcaveți’,’tivitură’ în Muntenia, incert din punct de vedere semantic pentru toponimele amintite (eventual denumirea cătunului ar putea fi una depreciativă în spiritul altora similar – Afumați, Adunați).

Atestări:

d. Malcavăţ (Malcaveti) 1048m în S munţilor Furu Vrancea,

Malcaveți (sau Săltănești) cătun în com. Priseaca jud. Olt la 1898-1902

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Malcavăț

  1. Sorin5780 zice:

    ’Mălcoz’ (boală a turmei în Trans.) este un derivat al verbului
    a se mâlci (Trans. d. oi și capre) a se îmbolnăvi. 2. vb. intranz., vb.refl. (d.ființe) a-i slăbi puterile, a se slei de puteri; a se extenua. 3. vb.intranz. (d.vehicule) a-și încetini mersul, a merge mai încet; a reduce viteza.
    Dicționar de Regionalisme, pag.108 (Nicoleta Mihai)
    E bizar pentru română acest sufix derivativ -oz. Eu l-am întâlnit la cuvintele autohtone.

    malcavăţ, mălcăiaţă (rădăcină comestibilă de papură) trebuie să aibă legătură cu mlacă (Ban., Trans. loc mlăștinos, mocirlos, cu multă apă; mlaștină), nu cu ’mârcaviţă, mâlcaviţă, mălcaviţă’,’reumatism’ (Banat şi Oltenia).

    Sensul de tivitură e bizar. (malcaveți). Nu știu de ce zic că ar veni din sensul de buruiană al rut. mláskavečĭ.

    • vchindea zice:

      Derivarea de la ‘mlaka’ e rezonabilă (necesită metateza lui ‘l’), caz în care apelativul nu pare a fi derivat în rom. ci într-o limbă slavică (srb., sau ukr.) având în vedere că sufixul -avac/ovac (-ovăț) nu pare să existe în rom. Nu am găsit un nume actual de plantă *’mlakavec/mlakavac’, ceea ce nu înseamnă că nu ar fi existat cândva.

    • Sorin5780 zice:

      https://en.wiktionary.org/wiki/marceo#Etymology
      Nu știu dacă e posibilă o legătură între lat.marcēre (marcidus; rom. mârci/mărci, mârced) și un autohton mâlci (der. mălcoz), deși avem câteva cuvinte pre-romanice care ori se derotacizează, ori păstrează o formă originală dpdv etimologic în anumite grupuri consonantice:
      ** blândă; blândușă/brândușă (*bʰlendʰ- blond, red-haired sau *bʰrendʰ-) https://en.wiktionary.org/wiki/blond#Etymology,
      ** curpen – tosk.kulpër/ gheg. kulpën (var. kurp, kurpën)
      ** arbăreș, arbănaș – albanez; albëresh, arbëresh (arbë, arbën , field, -s, plain, -s)

      IE *mark- / -e- ”wet” > lat.marcēre (fade), marcor (a wasting or withering disease; marasmus), lit.merkiu ‘soak.
      La fel și o legătura etimologică cu sl. mlaka (rom. mlacă)< IE *melk-
      (wet), dar autohton.

      Cea mai probabilă sursă este rad. *mel- ''to linger, hesitate; slow, lazy; ill'', iar verbul nostru a se mâlci ar cuprinde toate sensurile acoperite în celelalte limbi IE, întreaga paletă semantică.
      De asemenea prezintă un sufix verbal -ci pe care l-am mai întâlnit în trecut. Se găsește și-n alte limbi (lat.dicere, facere).
      Un exemplu de semantism similar ar fi rom.lângoare și eng.languish. Din lat. languere https://en.wiktionary.org/wiki/languere#Latin

      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=1259&root=config
      (reg.marod lat.maladus)

      Proto-Celtic: *malno- 'slow, lazy' [Adjective] http://www.bulgari-istoria-2010.com/Rechnici/Kelt_rechnik.pdf
      Old Irish: mall [o]
      Middle Welsh: mall 'evil, sick, bad, dull'

  2. Sorin5780 zice:

    E un hidronim antic Lyginos pe care Alexandru îl tranversează în campania sa asupra tribabilor la nord de munții Balcani. Pe teren este identificat ori cu Isker ori cu Malki, un afluent al său.
    *Luginos sau *Luiginos (y antic era pronunțat ”ui” cf. unui tracolog român) este același cu alb. luginë (vale, ‘treapt, treaptură’,’con de dejecție al unei ape, terasă fluviatilă’) https://en.wiktionary.org/wiki/lug#Noun_3
    Dar aici e interesant că s-ar putea potrivi cu acel Malki, fără metateza tipic slavică (silabele deschise slavice).
    mlaștină, mlacă, gr.melkion (crună/izvor), lit. malkas și probail un nord-tracic *malk de unde am avea molcom, mulceluș (dacă nu-i latinesc), a se *mulcela (a se muia, a se coace), malcav-iță: http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=1271&root=config

    N-am găsit în limbile slave acel malcaviță (reumatism), dar sigur are aceeași sursă, ie *melk. Terminația -viță ar putea duce în eroare, dar nu cred că e slavică, ci una compusă -av și -iță.
    Cred că pe undeva anumiți termeni iau o formă slavică cu metateză, dar păstrează sensuri tracice. Vezi și adj.breaz sau a se învălgi (Apuseni. a îngrășa vitele; d. vlagă sau *valgă?)

    *mulcela – În Apuseni este o arie subdialectală foarte interesantă. Aici găsești atât cuvinte latine originale, cât și cuvinte tracice (sau ilire, depinde cum le analizezi).
    Am pus câteva aici în comentarii, dar evident sunt mult mai multe: https://hroderic.wordpress.com/2012/09/20/escu/
    Oare găsesc pe undeva dicționare foarte vechi ale zonei? Am impresia că s-au pierdut multe cuvinte pe care le pot ghici doar pe baza unor scrieri etnografice, a toponimiei sau onomasticii locale.

    • vchindea zice:

      Un Malki în Bulgaria e mai curând forma lor caracteristică pentru slav. ‘malo’,’mic’ (în opoziție cu ‘Golyam/Golyamo’,’mare’). În rest Lyginos/Lugina pare posibil, sub rezerva unei lecturi greșite a grec. ‘lychnos’, care apare și în alte hidronime unde este interpretat drept ‘limpede, transparent'(vezi Lychnidos, numele unui oraș, dar după unii și numele antic al lacului Ochrid).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s