Țugrui

Țugrui (1-3)

Semnificație: rom. regional ‘țugrui’,’teren agricol lângă pădure’ – sursa ’Cântece bătrânești și doine din Timoc, Cristea Sandu Timoc’ – apelativ cunoscut cel puțin în zona Timocului, eventual în legătură și cu  rom. ’țâgrui’,’trepied, suport de lemn’. Etimologie – posibilă legătură cu lat. ‘tugurium’,’colibă, casă derăpănată’,  pentru a explica evoluția fonetică trebuie să presupunem o formă populară latină ’*tegurium’ –  un derivat din verbul lat. ’tego’,’a proteja, a acoperi’ – care a evoluat apoi le fel ca rom. ’țeară, ține’ la ‘*țegru, *țeguru’ care apoi a fost sufixat cu ‘-ui’ și asimilat la ’țugrui’.

Atestări:

d. Țugrușa 509m între Trestia și Popteleac Sălaj la 1869-87 (atest. drept Cigrasiu la 1806-69), eventual top. Cigru câmp la Fărcădin în depr. Haţeg.

Antroponime Țogorean în Transilvania (15) – mai frecvente în Bistrița (2), Cluj (2) (la Cluj, Gâlgău), Mureș (8) (la Sâncraiu de Mureș, Nazna, Sărmaș, Miheșu, Pogăceaua).  Morfologic acest antroponim necesită un top. *’Țogor’ neatestat din care să derive. Posibil să fie vorba de un toponim transilvănean medieval neatestat a cărui memorie mai e păstrată doar de antroponimul derivat.

Reclame
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Țugrui

  1. Sorin5780 zice:

    „Toag, Între drumuri, Toagul Neamţului.”
    http://www.comunacicirlau.ro/cic%C3%AErl%C4%83u_relieful-%C8%99i-vegeta%C8%9Bia-231.html
    Toag (câmp, imaș) este identic cu alb.tokë, deci coradical cu gr.topos.
    https://en.wiktionary.org/wiki/tok%C3%AB
    https://dexonline.ro/definitie/toag

    „Toagul Nemților” ar putea fi o măgură (necropolă funerară), nu „câmp” sau „luminiș”, deci ar trebui să fie coradical alb.tog (pile, heap, mass, cluster) (sl.stog). Probabil e un sens pierdut, dar confirmat de existența alb.tog (heap, pile) https://en.wiktionary.org/wiki/tog#Etymology

    http://maramures.transilvania-localitati.ro/tag/toagul-nemtilor/

    http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/fascinatia_lingvisticii_text.pdf
    „Togu lui Lúgoj (Sici SJ) < tog, care are trei sensuri în DLR: 1. (Învechit)
    Proprietate de pământ, moşie creată prin comasarea unor terenuri; 2. (Prin
    nord-vestul Transilv.; în forma tag) Loc neted; luminiş în pădure; fânaţ;
    3. (Prin nord-vestul Transilv.) Adăpost (improvizat) în câmp, folosit în
    timpul muncilor agricole; sălaş, colibă; locuinţă în afară de sat .
    IE *teg- „to cover”: tog – adăpost improvizat, colibă (lat. ‘tugurium’,’colibă, casă derăpănată;

    altele: stog, adj.stogoșe

    • vchindea zice:

      Explicația mai simplă pentru ardelenismul toag e hu. ‘tag’ care pe lângă sensul etimologic primar ‘întins, larg’ are si sensul identic cu rom. toag și anume ‘ogor câmp mic’. Posesorul unui toag a fost denumit (probabil la început în batjocură…) Tog-an, Togăn-el, porecle care cu timpul au devenit nume de familie astăzi frecvente la rom. în Transilvania.

    • Sorin5780 zice:

      N.Iorga spune în cartea sa că șugătag înseamna „poiană” în Ugocea.
      Neamul Românesc în Ardeal și Țara Ungurească la 1906, ed.Saeculum, pag.321

  2. Sorin5780 zice:

    Să zicem că toag nu e ..dacic. Dar ce zici de entopicul
    agur s.n. Agru. Pământ; proprietate (Molin GB); pământ; bucate (Vîrcol M); agur, agru (Ponoare-Mh); recoltă (FOM, I, 399).
    http://editurauniversitaria.ucv.ro/dictionar-entopic-al-limbii-romane–vol-1/cuprins

    Tare mai seamănă cu gr.agora (things sold at market, provisions, supplies) din verbul ageiro (a aduna)
    https://en.wiktionary.org/wiki/%E1%BC%80%CE%B3%CE%BF%CF%81%CE%AC#Ancient_Greek

    Cred că gr.ageiro și verbul lat.gero sunt coradicale. Fiind acceptat deja și existența unui tracic *gero, dar și … a îngurzi (alb.gërzë – broderie, tivitură, dantelă ceapraz), gurgan/gorgan, gurgui, etc.
    https://en.wiktionary.org/wiki/grex#Latin

    • Sorin5780 zice:

      Sensul de bucate și recoltă l-ar putea recomanda ca fiind un dacism *augúr, ce se confundă cu românescul agru. Agru era păstrat pe o arie vastă în România, dar este scos din schemă de sl.ogor.
      Sunt numeroase cuvintele dacice cu această terminație -ur(ă), iar *augúr devine agur la fel cum Lat.augurium și Augustus devin în Română a agura și Agust, Gustar (luna lui August)

      Mă gândesc la un coradical dacic al verbului latin augeō (“increase, grow, honor”) pentru acel agur de mai sus. Până la urmă putea fi și romanic dacă nu avea acea terminația aceia tipică de participiu dacic și albanez (dial.tosk). Când nu se găsește intervocalic, vechiul -n- nu se rotaciza nici în dacică.

      Din alt radical vine arh.a (se) auma („a se lumină, a se face ziuă”), coradical cu Alb.ag, agumë (zori), verb agoj (a se face ziuă)
      https://en.wiktionary.org/wiki/ag#Etymology

      Pag.450
      http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/dacoromania/pdf/BCUCLUJ_FP_279430_1924-1926_004_partea1.pdf

      Spre diferență de acești limbiști de mai sus, care fac uz de cuvinte inexistente în greaca veche, eu cred că albaneza și româna moștenesc fiecare pe cont propriu cuvintele astea. Evident sunt diferențe de plasare a accentului și transformări fonetice distincte între albaneză și română (sau dacică). Dar sunt și multe asemănări surprinzătoare. De exemplu, recent am descoperit că în vechime, albaneza obișnuia să introducă un c sau un g între ‘s/z’ și ‘l’ la fel ca o parte a românilor din vestul țării (zgleamăn, zghiab/jghiab, etc.).
      Exemplu: shqufuri (Lat. sulphur). Conform tipicului lor de plasare a accentului, u aton este eliminat, iar în locul său e introdus un ‘k’: *sklufur. https://en.wiktionary.org/wiki/sulphur#Etymology
      https://en.wiktionary.org/wiki/sulfur#Latin

      Vezi și arom. scljifur. Sulful grecesc știu sigur că nu-i moștenit în greacă direct din IE *swelplos, *swel- (“to burn, smoulder”), ci au avut un intermediar.
      S- nu se transmite în greacă decât ca h- , de asta au Héllēn (grec) și nu *Sellēn sau Selloi. https://en.wiktionary.org/wiki/Ἕλλην#Ancient_Greek
      Este o transformare fonetică generalizată în toate dialectele grecești, iar Héllēn nu este pre-grec, nicidecum.

  3. Sorin5780 zice:

    Aveam în minte un articol despre graiul din Crișana (Valea iadului) unde epenteza lui /c/ și /g/ era ceva obișnuit. Cazuri sporadice apar pe toată granița de vest României de azi, dusă spre centru și spre Moldova datorită invaziilor maghiare, dar eu m-aș uita mai atent la acele exemple. Posibil ca unele să aibă o explicație mai banală, unde vocale neaccentuate dispar relativ recent, iar noi credem că triconsoana aceia este etimologică.

    Albaneza avea cu siguranță legături cu nordul daco-românesc. Ne-au dat și ei câteva cuvinte (prea puține) cu fonetism ilir, le-am dat și noi altele, mai dure, cu fonetism tracic.

    Nu știu câte exemple mai sunt, dar nu cred că șchiau (sclavus) prezintă epenteză lui /c/. Cred că ne-am format o etimologie populară din faptul că denumirea asta seamănă atât de mult cu slavus (sloviani), dar la origine, e mai degrabă alt cuvânt, unul descriptiv probabil: Gr. σκυλεύω (skuleúō, “to get the spoils of war”).
    Σκλάβος (Sklábos)
    Probabil că la început semnifica jefuitor și nu sclav (șerb). Din episoadele istorice cunoscute, slavii cam acționau de capul lor. Vasalitatea lor față de avari și alte neamuri era mai mult nominală.
    Își vor alege cele mai bune pământuri și vor comite nenumărate atrocități ca să disloce pe autohtoni. Se pare că tactica asta nu se va schimba niciodată.

    Alb. shqa =bulgar cu ceafa lată în special, slavi balcani la modul general.
    https://en.wiktionary.org/wiki/shqa

    Nu-s foarte multe exemple nici în Albaneză, dar nici n-am fost atent să le adun. Dau accidental peste unele acolo unde autorul le evidențiază etimonul probabil. Ar fi totuși o dovadă a unor legături milenare cu jumătatea vestică a Balcanilor și vestul României, acolo unde această epenteză și chiar rotacizarea își aveau un evident centru de răspândire.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s