Fătăciune

Fătăciune (32-35)

Semnificaţia: rom. ’fătăciune’ cu multiple semnificații ’fătatul oilor, ţarcul rezervat în acest scop, dobândă luată pentru pământ, a doua arătură, totalitatea produselor obținute de pe un pământ, organ genital feminin’,  derivat ’fătăciunat’‚ ’numărătoarea turmelor’ cuvintele sunt învechite în prezent, vezi şi arom. similar ’fitalu’,’timpul fătatului’, etimologie: lat. ’fetare’. Toponimele au o răspândire largă și vechime remarcabilă ceea ce sugerează o familie lexicală veche și foarte uzitată. Toponimic predomină probabil sensurile concrete: ‘țarc pentru fătat’ sau ‘dobândă luată pentru pământ’, deși nu se pot exclude și sensuri metaforice cum ar fi ‘loc bogat, mănos’ (posibil prin extensie de la sensul atestat ‘totalitatea produselor obținute de pe un pământ’ adică indirect belșug).

Atestări (F.- Fătăciune):

pârâul afluent al Ţâşlei la Baia Borşa în Maramureşului la 1856,

p. F. la Vişeul de mijloc afl. Valea Vinului la 1864,

toponim Vătăşune la V de Moisei,

eventual Tatcsiuni la N de Oncești Maramureș la cca. 1864-5,

pârâu afluent al Someşului la Şanţ în Rodnei,

pârâu afluent al Bichigiului în Ţibleş,

La F. fânaț la Larga Lăpuș ?,

microtoponim la Brebeni Chioar,

microtoponim la Ciocotiş Chioar,

microtoponim la Copalnic-Mănăştur Chioar,

microtoponim la Buneşti (Suplac) Cluj,

poiana Fătăciunea 1151m precum şi pârâul Fătăciuniţa în Gurghiu atest. 1598,

vârful Fătăciunea 1028m la est de Gălăuţaş în Giurgeu,

pârâu la Teliu în Munceii Întorsurii,

vârf cca. 1011m la NV de Vicovu de sus în Obcini,

pârâu la Dagâţa în jud. Iaşi,

sat F. (în prezent Fântânele ?) în Vaslui (cu o mânăstire medievală omonimă) atest. 1637-8,

d. şi p. F. la Secuieni Bacău,

sat în Basarabia,

cătun în com. Slivileşti Gorj (probabil identic cu p. F. la Strâmtu Mehedinți la 1898-1902),

F. mare şi mică jud. Olt,

F. la Obârşia Cloşani Mehedinţi,

F. mare şi mică la Ciomăgeşti Argeş,

Lacu Fătăciunii la Coteana Vâlcea la 1437-8 (hrisov tradus în 1728),

F. lui Stârcea la Nămăieşti Argeş la 1547,

F. lui Barbu la Buftea Ilfov la 1580,

F. lui Cârcei la Lipia Ilfov la 1527,

microtoponim la Ioneşti ţinutul Hălmagiu,

d. Fătăciuni 803m la obârşia Tărcăiţei Codru-Moma,

Dosu Fătăciunii în Şureanu în zona Ponorâci,

Fatacsunili lângă Munceii Birăilor în Şureanu la 1770,

p. F. afl. Niermeș la Marga în Ţarcu la 1869-87,

F. la Turnu Ruieni Ţarcu,

vârf în M. Aninei cca. 850m lângă Grohanu mare la 1806-69,

D. Fatașunie la Biniș Caraș-Severin la 1806-69,

toponim la Ardeu Metaliferi.

 

În Muntenia, Galaţi, Vaslui acest termen apare şi ca nume de familie.

Similare semantic: Izvoru de la Fetale la Fizeş Sălaj în sec. XIX , eventual Fitoria la Milia (Ameru) în Pind Grecia, Fitorion la NV de Koridalos lângă Vlahokastania în Grecia

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Fătăciune

  1. Sorin5780 zice:

    fătăciunat (’numărătoarea turmelor’) n-ar avea sens dacă nu am ști de fătăciune (*fētationem din fētāre, a făta) cu sensul totalitalitatea mieilor și/sau iezilor fătați, dar sensul de totalitatea produselor agricole sau sensul de a doua arătură a țarinei cred că provin din sensurile metaforice ale lat.fetus.
    Sensurile 3 și 4: https://en.wiktionary.org/wiki/fetus#Etymology_2
    https://dexonline.ro/definitie/f%C4%83t%C4%83ciune

    Pentru sensul de a doua arătură cred că avem, și să mă scuzi pentru limbaj, verbul a fute din lat. futuere. Nu știu exact când a luat sensurile acelea conexe, care apar și pe pereții caselor din Pompei sau Roma (grafitti), dar la origine, futuere semnifica pur și simplu a lovi, a împunge.
    IE *bʰew- (“to hit”; dacisme: a îmbutuși, butac, butuc, butae, stup; Boutae, un defileu spre Dacia podișului transilvănean)

    Originea acestui latinism este radicalul *dʰeh₁(y)- a alăpta, a produce lapte. Mai mult ca sigur un sens metaforic prezent în mai toate mitologiile popoarelor IE-ene.. milk and honey. https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/d%CA%B0eh%E2%82%81(y)-
    http://cimec.ro/Etnografie/Antonescu-dictionar/Antonescu-Romulus-Dictionar-Simboluri-Credinte-Traditionale-Romanesti.pdf

    Poate am avut și noi un sens metaforic pierdut de a cultiva, a semăna, conform alb.fut (thrust, insert, embed, etc.). La aceștia nu există sensurile rușinoase din Română.
    Arhaismele a împlânta și plântă au dispărut în concurență cu neol.plantă și a planta, dar despre a *fute (a planta), eu nu știu! Mă amuză idea, deși dpdv mitologic este cât se poate de explicit evidențiată de la italici, la egipteni până la sanscriți și avestani 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s