Sunătoare, Sunător

Sunător, Sunătoare (18-21)

Semnificaţie: derivate din rom. ’a suna’, cu semnificaţia de ’apă vijelioasă, care curge cu zgomot’, legătură cu numele plantei ’sunătoare’ improbabilă, în Apuseni se numeşte ’sunătoare’ un ‘aven, o peştera cu ecou’, apelativul este încă viu – auzit de autor de la un localnic din Sălciua

Atestări:

valea Sunătoare la Turţ şi valea Sunătoare la Gherţa mică (atest. 1862),

eventual valea Sămănătoarea la Cămârzana Oaş (în unele surse de la cca. 1900 apare drept Sănătoarea),

valea Sunătoarei la Breb Maramureş (apare pe hărţi austriece ca Senatore 1864-5),

Tabla Senetorilor și Senatoarea la Strâmtura Maramureş la cca. 1864,

pârâu afluent al Râoaei în Ţara Lăpuşului,

Valea Sunătorilor afluent al Someşului la Nepos din Rodna,

p. Sunătoarea afluent Tiha la S de Miroslava Bârgău,

p. Sunătoare afl. Strâmba la V de Heniu Bârgău,

pâraele Sunătorul mare şi mic afluenţi ai Văii Stânei afluent al Bistriţei Aurii în Obcina Mestecăniş,

pârâul şi satul Sunători în depr. Dornei (în trecut se numea Sunătorul),

pârâul şi vârful 934m Senator din Obcina Feredeului afluent al Moldoviţei,

microtoponim Vârful Sunătorilor la Idicel Pădure jud. Mureş (şi 2 p. afluenţi Caşva) la 1869-87,

eventual toponim la Pietrele Olarului în M. Gurghiu la Filea,

microtoponim Senetori (la 1766) la Fântânele (Poiana Porcului) Ţara Lăpuşului probabil identic cu Valya szenetori de la Răzoare (Maşca) la 1891,

valea Sunătoarea la Crasna în Parîng,

avenul Sunătoarea (oficial Avenul Calului din Piatra Cetii) la Răicani Trascău,

Vrf. Pietriloru Senatori din Pod. Mehedinţi la cca. 1900,

vf. La Piatra Răsunătoare 1779m pe Culmea Netedu în Făgăraş,

pârâul Sunătoarea afluent al Prahovei la Breaza

Top. românești în Ucraina (1-2):

peştera Synatoriy şi culmea Sinatoria cca. 844m la E de Turia în Ung,

eventual Szinetarovicza la E de Dragobratfalva Bereg la 1890-1910

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Sunătoare, Sunător

  1. Sorin5780 zice:

    În publicația Dacoromania, anul III, la pag.450 se discută despre sinonimia populară pentru cascadă, cu entopice și arhaisme.
    Una este mai interesantă decât toate, arom. „apă spândzurată”, pentru că îi un decalc perfect după alb.ujëvarë ce bănuiesc că reflectă un tipar mental preromanic.

    https://en.wiktionary.org/wiki/uj%C3%ABvar%C3%AB
    https://en.wiktionary.org/wiki/var#Albanian

    Autorul nu știa probabil că în munții noștri s-a folosit ceastă denumire: http://totb.ro/frumusetile-ascunse-ale-romaniei-defileul-latoritei-putine-de-spus-in-multe-cuvinte/

  2. Ioan zice:

    O poveste frumoasă

  3. Sorin5780 zice:

    sun, sunuri, s.n. 1.(înv. și reg.) sunat. 2.(înv.) murmur. 3. (reg.) ecou. 4.(fig.înv.) răsunet, vâlvă.
    sunaică , s.f. (reg.) sunătoare (plantă).
    sunăture – sunare.
    Sensurile astea vechi erau probabil culese de Bulgăr și Dobridor din graiurile vestice și nord-vestice.

    Mă întrebam adineauri pe un alt blog dacă mai sunt alte toponime cu sufixul -ua la fel ca Sălciua.
    ”Numele satului Sălciua de Sus vine de la numărul mare de sălcii pitice care creșteau în vechime pe malul Arieșului, ale căror ramuri erau folosite la împletirea de coșuri.”

    Este o terminație adjectivală la fel ca -ata din top. Cireșata sau e un plurale tantum specific graiului mocănesc?

    • vchindea zice:

      Mai e un sat Sălciva în Hunedoara (atest. 1455 Zaczwa, 1508 Salchwa). Pentru ambele ar merge explicația din slav. Selciova (derivate din ‘selo’ – ‘sat’). Chiar și pentru toponimul din Apuseni derivarea salcie – > sălci-ua pare trasă de păr. Dacă e să provină din rom. mai potrivit ar fi ‘sălciu’-a cu referire la gustul apei, un hidronim identic – în această interpretare top. primar – fiind atestat în zonă.

      • Sorin5780 zice:

        Nu zic mocanii locului cureauă, reauă? De ce nu *sălciuă?

      • vchindea zice:

        Din comentariul anterior înțelegeam că aceste derivate în ‘-ua’ ar fi trebuit să fie adjective sau plurale, ceea ce nu e cazul la ‘cureauă’!? În plus, fără a fi sigur, instinctiv aș spune că un astfel de derivat necesită o rădăcină terminată în ‘-a’ (curea, rea), ceea ce nu e cazul la salcie.

      • Sorin5780 zice:

        Știu, știu! I was screwing with you! 🙂
        M-am gândit și la gustul sălciu al apei mai demult. La bunicii mei din mijlocul Dobrogei era o astfel de apă în fântână din care nu mă săturam niciodată. Acum mă gândesc că era bună pentru sănătate așa alcalină cum era.

  4. Sorin5780 zice:

    Mă gândeam la o chestie mai devreme. Mai demult vorbeai de acele „cântători” , sinonime pentru aceste „sunătoare”. http://turismmaramures.ro/defileul-lapusului-la-cantatoare/
    Să știi că nu e chiar irațională ideea de a avea un substrat dacic pentru aceste „cântători” conform rad.*keh₂n- ‎(“to sing, to resound”).
    De aici avem probabil numele gaiei („pasărea turcului”), a căina, dar și reg. coghit (cântat) sau alb.këngë (cântec).
    https://en.wiktionary.org/wiki/cano#Latin

    Mai demult îmi imaginam, conform tiparului de gândire mai sus exprimat, că dacicul kaga a luat sensurile de „peșteră cu sun(ecou)”, „apă vijelioasă care curge cu sunet, gomot” sau chiar sensul de „sfânt, a se face sfânt”, care în alte limbi pornește de la un radical cu sensul de verbalizare a unor cântece sfinte. (coradical cu rus.skazat)
    Probabil din *ke-koh₂n (lat.ciconia) sau un derivat pur dacic cu sufixul daco-iranic -ag

    Deci chiar dacă „cântători” nu e dacic „per say”, substratul imprimă sensul ăsta, nu latina. Dacă avem un coradical al verbului a se căina (cu metateza lui yota, specifică gr.antici, dar probabil și traco-dacilor și românilor), acesta ar fi fost tot de forma lat.cantus, adică un participiu, numai că sunătoare/cântătoare ar fi avut forma *căntătar. 🙂

    Totuși, cântători este perfect latin și prin sensul ăsta de „sun”:
    cantus m ‎(feminine canta, neuter cantum); first/second declension
    1. sung, recited
    2. sounded, blew
    3. chanted
    https://en.wiktionary.org/wiki/cantus#Latin

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s