Utura, Uture

Utura, Uture (4-5)

Semnificaţie: posibilă legătură cu arom. ’utre, utur’,’burduf’, mai probabil un rom. arhaic ’uture’,’cucuvea, bufniţă, viezure, figurativ om gras’ ultimele sensuri mai ales în Oltenia şi Muntenia, sensul ’bufniţă’ amintit într-un text religios din sec. XVI-lea ’cine mănâncă carne … de corni (N.A.: poate corbi ?!) sau de uture..’ derivate: în arom. ’hut’,’nebun’ şi ’hută’,’şoim, vultur’ în rom.: expresii ’să te ia huturea’,’să te ia dracu’ în Banat sau ’huturele dracului’,’rapace’ în Oltenia, verbul ’a hutupi’,’a mânca cu lăcomie’ răspândit în Trans. şi Maram.. Etimologie: în legătură cu alb. ’ut, hut’,’cucuvea’ de la care derivă şi srb. ’utina’,’cucuvea’ şi bulg. ’utva, utka’,’cucuvea’ astăzi aproape dispărute

Atestări:

Munceii Uture 936m în Bacău,

d. Uturilor la NV de Dumbrăviţa de Codru Bihor,

p. Uttura afluent Buchin Caransebeş,

pădurea Uturea la Jiblea veche Cărbuneşti Vâlcea,

Hutureana la Malu cu Flori Dâmboviţa,

alte top. Huturea şi Hutureanca ?

Top. antice care se pot considera a deriva din această rădăcină: Utidava, oraşul Utus în Moesia (de la care vine numele râului Vit afluent al Dunării în Bulgaria)

Balta Uturinu la Desa Dolj probabil coincidență cu srb. ’utrina’,’câmp’.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la Utura, Uture

  1. Sorin5780 zice:

    ūter, ūtris ”a bag or bottle made of an animal’s hide” https://en.wiktionary.org/wiki/uter#Latin

  2. Ioan Albu zice:

    „cine mănâncă carne … de corni (N.A.: poate corbi ?!) sau de uture..”

    Nu cumva e carne de șarpe sub acest „corni” conform reg.cormalău (șarpe foarte mare; cu sufix augmentativ)? IE *kʷr̥mi- ”vierme” vine f. probabil din morfemul *kʷer̥ – „to turn” ca și curpen sau curm, curmei, cormi (Ban.Voislova; conci)
    https://dexonline.ro/definitie/ciorm%C4%83
    De obicei, radicalii ăștia dau și numiri pentru șerpi. Ex. gândac sau zierme (jierme) din Maramureș:
    ”GÂNDÁC s. v. ofidian, șarpe. ” ( Dicționar de sinonime, M. Seche ).
    zérme, -i, (zierme), s.m. – Șarpe; gândac: „Am crezut că tu ești dor, / Da ești zierme mușcător” (Calendar 1980: 63). „Cine-i mușcat de zierme, se teme și de șopârlă” (Lenghel 1979: 215). Tăul cu ziermi, toponim în zona Glod (M-ții Țibleș-Văratic). – Lat. vermis (> rom. vierme).S-ar putea să fie autohton.

    got. worm (șarpe): http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=1181&root=config

    Alternarea v cu z (dz) este valabilă și-n albaneză; cred că vine din substratul preromanic.
    Ex: IE *worm-,*werm- „worm, snake” < *wer- "to turn" a dat probabil alb.vemje (rom. vir- vârtej,vârcol/vârcan; expr. în vierul (în puterea, în toiul); viroagă, etc.) https://en.wiktionary.org/wiki/vemje
    alb.dhelpër /dhelpën (vulpe) < *wl(o)p ~ *ulp ‘(red) fox’.

    să te ia huturea’,’să te ia dracul
    E o referire la bufniță sau la vultur (hută)?

    Păsările răpitoare sunt un subiect interesant de studiat privind moștenirile autohtone.
    Scabă de exemplu are un corespondent direct în alb.shkabë /cu sufix feminizant gabonjë(sh- este un prefix intensificator al sensului temei) https://en.wiktionary.org/wiki/shkab%C3%AB
    Probabil din *kep- to seize, capture (a găbui) https://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/keh%E2%82%82p-

    Din una în alta, ajung la o idee mai veche complet nelămurită. Oare cipanii (arom.) și-au luat numele tot ca albanezii (shqiptar) dintr-o moștenire comună conformă lat.excipere sau e un pic mai trivial cf. arom.cipan,iarbă țepoasă, din lat.cippus? https://en.wiktionary.org/wiki/excipio#Latin
    E demn de reținut faptul că și albaneza putea dezvolta un sens similar pe cont propriu, fără a considera latina drept un intermediar.

    • vchindea zice:

      Din această pledoarie lungă mă opresc la cipani. Posibil că a mai fost observată, dar nu cred că a fost suficient studiată concordanța dintre etnonimele ‘locale’: cipani (arom. din Gramostea), țopani (denumirea medieval a moților rom. – vezi Topanfalva/Câmpeni) și populația sârbo-bulgară Shopi (locuiește în V Bulgarie, zona Sofia și se extinde până în Macedonia și Serbia, vorbind dialectul de tranziție torlak). Ce ar fi interesant de observant aici ar fi că toate aceste apelative locale au o nuanță depreciativă (probabil cei de la șes au numit astfel populațiile de la munte, conservatoare și refractare la schimbare). Desigur, ipotetic vorbind, etnonimul local poate să fi fost cel primordial și doar ulterior cuvântul să primească conotații negative. Totuși în cazurile de față sunt argumente că intenția depreciativă a fost prima, astfel: rom. ‘țop/țoapă’, similar în dialectul timocenilor ‘șuop’,’prost, nătâng'(nu are sens etnic atestat). Toate acestea s-ar înscrie morfologic foarte natural în seria unor denumiri similare, precum: moc-ani (moacă), momârl-ani (mo + mârli ?), coj-ani (coajă) etc. Cât despre Shopi, fără pretenția de a le lămuri etnogeneza, e de remarcat că frecvența microtoponimiei rom. pe teritoriul lor de baștină este remarcabilă (Pasarel, Vakarel, Gurguljat, Banisor, Gurmazovo etc.).

      • Sorin5780 zice:

        S-au făcut multe aprecieri privind numele astea purtate de Românii balcanici și e un subiect foarte interesant pentru mine. De exemplu țințari ar putea proveni de la un nume antic traco-ilir al tyntenilor. Dacă n-au venit odată cu numele din centrul peninsulei, probabil li s-a atașat din partea sârbilor, locuind pe o arie întinsă în Dardania, Macedonia și Muntenegru. Dacă se dorea a fi peiorativ sau nu, ori doar o coincidență, putea lua un termen bănăean, reg.cince (ploșniță). Nu știu dacă sârbii îl știau sau e din dialectul aromânesc, dar să zicem că ar merge. Asta ca să dau și o explicație mai în rând cu tendința asta dușmănoasă a unor istorici contemporani, chipurile demitizantă.

        N-ar fi nici primul, nici ultimul caz de nume antic păstrat până azi, mai ales că aromânii ăștia au un port specific,.. prea aproape de cel grecesc și bulgar ca să fie doar o coincidență.
        De exemplu, după cucerirea ultimului regat ilir, al lui Gentius, țara sa e împărțită în districte (meris), iar una e numită Labeates, adică după un trib care există și azi, Lab, pl.Labër
        (cu rotacizarea lui „n” din sufix; țara lor, Labëria) 🙂
        https://en.wikipedia.org/wiki/Gentius

        Cu reg. cipan e altă chestie interesantă. Știm ce zice dex-ul, din lat.cippus (rom.cep; coradical cu dacic țep,țeapă), dar la sud a luat mai multe derivări. La fârșeroți au țipur (mugur) care a dat și alb.cipull (băiat, fiu) într-un limbaj secret al masonilor din sudul țării.
        Dacă tema *cip ar fi însemnat mic sau vlahii mici, cipan ar fi o denumire sinonimică cu cea dată de turci și preluată de greci: cuțovlahi Küçükiflakb (micii vlahi).

        N-am resursele necesare pentru populațiile astea vechi pastorale din sud căci sunt sigure că ne-ar da o mulțime de surprize lingvistice, unele chiar antice, tracice.

    • Sorin5780 zice:

      Am găsit confirmarea că acest corni (mai corect cornici) se referă la cioara neagră, numită și croncan.
      Era într-o carte de mitologie de Atanasie Marian Marienescu: ”Juno Moneta, ca și zână de înălțimi și cetate, se caracterizează și prin aceea, că cornicii (păsările) i-au fost sacri, și dincolo de Tiber, într-un loc al zânelor Cornisce a fost venerată. Cornicii se ‘in bucuros la înălțimi, și servesc de societate și altor zâne de cetăți, p.e. z\nei Pallas Athena ]n Athena, totdeodată sunt păsări de timp, căci prin croncănirea lor prorocesc ploaia..”

      https://en.wiktionary.org/wiki/cornix
      Noi am moștenit cioarcă, cioară, sarcă / țarcă.
      Eu știam că Juno Moneta are gâștele, dar poate fi un atribut târziu. Carnea gâștelor n-ar fi fost tabuu. https://www.quora.com/Why-is-the-goose-Junos-sacred-animal-What-does-it-represent

  3. Sorin5780 zice:

    Cum ți-a venit ideea să compari uture (viezure) cu arom. ’utre, utur’ (burduf)?

  4. Sorin5780 zice:

    Mă gândeam la o chestie interesantă. Dacă viezure este autohton și se traduce „mic hoț”, oare uture (viezure) nu se traduce la fel?
    „”IE *h₃eyt- ‎(“to take along, fetch”)…
    lat. ūtor ‎(present infinitive ūtī, perfect active ūsus sum); third conjugation, deponent
    I use, employ.  
    I enjoy, take advantage of.
    I experience, undergo, encounter.
    I wear.
    I consume.”” (a hutupi)
    https://en.wiktionary.org/wiki/utull
    https://en.wiktionary.org/wiki/utor
    Alb.utull (benefit, profit) este coradical cu termenii latini, nu derivat din ei..

    Probabil că la fel de bine și acei traci numiți oytensi erau niște hoți la fel ca dacii din Utidava, huțulii/huțanii sau tribul albanez hoti.
    Diferitele variante cu t și ț pot fi explicate ca provenind de la un derivat *hotje- hoție.
    De fapt și lat.ūter, ūtris ”a bag or bottle made of an animal’s hide” poate fi un derivat comun din radicalul de mai sus având același semantism cu dacicul traistă.
    Ce lipsește de aici este sensul de „rapid” pe care alte limbi l-au dezvoltat. Exemplu românesc: lotru (hoț) – lotrie – lotru (Cluj. adj.rapid).

  5. Sorin5780 zice:

    hutúpă f., pl. e. Ĭașĭ. Ceafă.

    S-ar putea să-l fi găsit în toponimie. Dacă ar fi să-l plasez undeva ar fi lângă gr. αυχένας ca semantism, air drept coradical lângă reg. poutăli
    https://dexonline.ro/definitie/pout%C4%83li
    https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%B1%CF%85%CF%87%CE%AD%CE%BD%CE%B1%CF%82

  6. Sorin5780 zice:

    huture = posac, dur (Starchiojd).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s