Vălcăluţa, Vălcuţa, Vâlceluţă

Vălcăluţa, Vălcuţa, Vâlceluţă (12)

Semnificaţie: derivat diminutival de la rom. ’vâlcea’,’vale mică’ şi anume ’vâlceluţa, vălceluţa’ transformate apoi prin asimilare în ’vălcăluţă’, în Maram. și la Orșova-Mureș este atestată  sintagma ’vălcăluţă curgătoare..’ într-un cântec popular, mai puţin probabil derivare de la rom. ’văcălie’,’iască’ cu sufix diminutival, etimologie: rom.

Atestări:

pârâu Vălcăluţa afluent al Răstoliţei Călimani,

pârâu Valkaluca afluent al Cofului Călimani pe la 1906,

p. Vălcuţa la Sebiş Bistriţa denumirea în zona de izvoare a Şieului,

p. Valkuca la Crăsnișoara nouă (Huta nouă) Bucovina la 1855,

p. Vâlceluţa afluent de stânga al Arieşului la Sălciu Alba,

pe Vălcuţă lângă Cheile Râmeţilor,

Kimpu de valkucz la Seliştea (Markaszek) Arad la 1864,

sat Vâlceluţa com. Bretea română Hunedoara (în apropiere satele Vâlcelele bune şi rele),

p. Vălcuţa la Nicolae Bălcescu (Găvojdia) Arad afluent Mureş (atest. Valcuca la 1905-13),

La Valcuță la Stejar (Szarvasag) Arad la 1905-13,

Gyalu Biserici cu Valcuţa la Cuvin Arad la 1905-13,

toponim Valkaluce în zona munţilor Kučaj valea Vinatovača Serbia.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Vălcăluţa, Vălcuţa, Vâlceluţă

  1. Sorin5780 zice:

    Sigur înseamnă vâlcea? Poate e un cuvânt distinct. 🙂
    Amintesc aici de hidronimul slav Volga, râu ce curgea in inima teritoriului de formare al indo-europenilor. http://en.wikipedia.org/wiki/Volga_River

    „The Russian hydronym Volga (Волга) derives from Proto-Slavic *vòlga „wetness, moisture”, which is preserved in many Slavic languages, including Ukrainian volóha (воло́га) „moisture”, Russian vlaga (влага) „moisture”, Bulgarian vlaga (влага) „moisture”, Czech vláha „dampness”, Serbo-Croatian vlȁga „moisture”, and Slovene vlaga „moisture” among others.[2] ”
    AClaşi radical IE a dat albanismele următoare:
    i lagësht – wet, sour, humid, moist, damp, dank
    i lagur – wet, damp, awash, soggy, sopping, dabby
    i lagët – wet, moist, damp, humid, outlying, poachy
    i vlagët – wet, humid (împrumut slav)

    în română avem reg.vlog, vlag, etc…dacă mai sunt şi altele.

    Nu ştiu, dar „vălcăluţă curgătoare” sună prea metaforic, dacă mă pot pronunţa astfel.

    • Sorin5780 zice:

      Apropo, în link-ul acela mai avem un nume scitic al Volgăi, „Rha”, care provine din vechiul radical IE *ros-, res-,ras- to flow, de unde avem noi rouă prin latină. (probabil şi o zeiţă Rora prin folclorul din Năsăud)
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+508&root=config

      Ce vreau să spun e că de multe ori hidronimele astea mari şi mici sunt traduse cu acelaşi sens de populaţii (şi limbi) ce înlocuiesc alte limbi.
      Câte nu avem şi noi azi!

    • Sorin5780 zice:

      Scuze, am uitat să precizez informaţia cea mai importantă pentru mine. Acel scitic Rha (umiditate) are un corespondent dacic pe linie IE. E vorba de terminaţia -ris sau -res din câteva hidronime geto-dacice. Probabil e acelaşi cu alb. resh , reshen- `it snows; raining ash, fire ‘ Sensul original era de curgere şi atât, apoi a fost înlocuit de un alt verb şi s-a resemantizat. La fel s-a întâmplat în albaneză cu verbul dhe- a pune, a aşeza, pe care dacii l-au folosit pentru a numi aşezările importante, întărite (dava ar fi un participiu secific albanezei azi).

    • vchindea zice:

      Chiar dacă am izola un radical fără diminutiv ‘vălcăl-‘ tot nu văd cum ar putea proveni din ‘vlagă’. Fiind vorba în special de micro-hidronime, asocierea cu ‘vâlcea’ mi-se pare naturală. Pentru Volga m-am întrebat de multe ori de ce nu poate fi legat de hu. ‘völgy’,’vale’ (care nu ar fi imposibil să fie indoeuropean la origine – vezi echivalentul semantic lat. ‘vallis’).

  2. Sorin5780 zice:

    Mai demult găsisem într-una din edițiile Dacoromania un verb (reg.) bizar al cărui sens pot doar să-l presupun, ăci autorul nu-l definește
    „învalge: și le paște și le vlage” . Circula undeva între Hunedoara și Apuseni și nu au dat un sens, un înțeles.
    Probabil e der. din vlagă (putere), dar ținâng cont de transformarea lui d în g din Banat până în Hunedoara și Apuseni am putea avea un dacic *valdă (putere).

    vlágă s. f. – Robustețe, vigoare, tărie, putere. – Mr., megl. vlagă „umezeală”. Sl., sb. vlaga „umezeală” (Cihac, II, 460; Tiktin). Semantismul, ca în sp. lozania; este posibilă confuzia cu sl. vladŭ „putere”. – Der. vlăgui, vb. (a epuiza, a extenua); vlăguitor, adj. (extenuant); vlăjgan (var. vlăjan, vlăjar), s. m. (tînăr, zdravăn, voinic), cf. sb. vlažan „viguros” (Candrea); vlog, s. n. (burniță); vlăgos, adj. (viguros), înv.

    Ar fi coradicalul autohton al lat.validus sau reg.vladnic (puternic) < sl.vladu

  3. Sorin5780 zice:

    Pe un alt blog era o idee că „Vâlcan” şi „Vulcan” ar putea fi coradicale cu eng.walk, adică un pas, o trecere, un defileu.
    https://hroderic.wordpress.com/2010/02/23/valcan/
    ung. völgy = vale https://en.wiktionary.org/wiki/v%C3%B6lgy#Etymology

    hălgău “road between two hills” top.Halgașu http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A20772/pdf
    La fel probabil avem hăgaș, văgaș și făgaș din maghiară.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s