Scorei, Scorotă

Scorei, Scorotă (9-10)

Semnificaţie: presupusă legătură cu rom. dialect. în Trans. ’scoare’,’zgură, cenuşă’, eventual provenienţă slavă vezi la etimologie, provenienţa directă a unor toponime din numele ’Scorilo’ improbabilă, eventual legătură cu rom. ’scoreţ’,’jgheab, vrană la moară’ etimologie: rom. ’scoare’ provine din lat. ’scoria’ cu acelaşi sens ?, în srb. şi slov. există ’skorija’,’coajă, crustă’ cu etimologie nedeterminată, pentru ’zgură’ se admite de regulă derivarea din grec.’eskara’,’vatră’ din care ar proveni rom., bulg. ’zgurija’, alb. ’zgjra’ şi chiar eng. ’scar’,’rană, crustă’ printr-un intermediar franţuzesc medieval, legătură, atât fonetică cât şi semnatică, a tuturor acestor forme cu etimonul lat. al rom. ’scoarţă’ ?, semnatic toponimele ar putea deriva de la sensul de ’loc ars, cu cenuşă’ dar şi mai probabil de la sensul ’loc având aparenţă de crustă, coajă, aspru’ sens care ar fi putut fi cunoscut şi pentru apelativul rom. ?, pentru hidronime se poate invoca slav. ’skoraj’,’a curge’ de la care provine probabil şi rom. ’scoreţ’, unele surse indică un entopic în Haţeg ’scorotă’,’grohotiş’ incert totuşi

Atestări:

sat şi p. Scoreiu Sibiu (atestat 1392 Szkore),

vf. Scorota 2021m şi p. în Retezat (atestat 1520),

Piatra Scorilei 1617m şi p. în Ţarcu,

muchia Scorei la 1751 la Poienarii de Argeş,

d. Scorei 302m lângă Coşteiu de sus Timiş,

p. Scorila fluent P. Morii la Ruschiţa,

sat Scorila com. Vlădaia Mehedinţi,

Szkorej la Căpâlna Cluj la 1766,

p. Scorei la Valea Babii Tulişa,

eventual munte şi p. Scorobaia în Trascău

Similar Zgura (4): vf. Zgura la Teliuc în Poiana Ruscă (într-o zonă cu zăcăminte de fier), Cracu Zgurei cca. 1100m în Vâlcan, Zgurile la Sculia Timiş, cătun Zgureşti Apuseni

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Scorei, Scorotă

  1. Sorin5780 zice:

    Pentru zgură vorbește tracologul S.Olteanu și propune origine tracică. Nu e deplasată deloc părerea sa, sunt coradicale directe și în slavă: bg.gorya, goriti- a arde. pentru al nostru zgură, deși nu e același radical.
    Pentru zgură eu mă gândesc la o formă zero din radicalul *gʷher[e]-, *gʷ”hrē- „to heat, to burn”, de unde ar fi rezultat acest zgură (*gʷhr-) * și dacicul *germi- „fierbinte sau cald” și nu cea clasică moștenită de albanezi, zjar- „foc” (*gʷher-ia). Așa transformă ei labialele urmatete de vocale anterioare, deci forma de la care pornesc ei e în concordanță cu transformările lor clasice, dar nu cred că „foc” e sensul inițial, ci „fierbinte”, apoi foc. Pot să mă înșel!
    Olteanu trage lat.scoria din radicalul *kero- „a arde”, de unde mai avem scrumb (scrum, a scrădi și altele). E greu de spus exact de unde avem respectivul termen, căci merg amândouă rădăcinile, dar eu cred în ideea mea, căci am un șir lung de astfel de transformări „zero grade”, mai ales pentru labialale *gʷ și *kʷ urmate de rezonante.
    lat.scoria devine foarte ușor zgură, dar la fel de bine se pot toși înșela și să am eu dreptate. 🙂
    Scoare, cu diftongare, putea fi altă dezvoltare normală din scoria.

    Voiai să zici zgjyrë, coradical cu rom.zgură. http://en.wiktionary.org/wiki/zgjyr%C3%AB
    Se înșeală și aceștia cu etimologia lor. Ar putea avea dreptate cu sensul de culoare, dar nu cu „zgură: http://en.wiktionary.org/wiki/ngjyr%C3%AB#Albanian
    Cred că avem un caz clasic de „atracție paronimică” (am învățat un termen nou și-l voi folosi mai des).

    Cu celelalte, scoreț și scorotă pot avea legătură în vb.a scure. Eu nu știu de ce ne grăbim atâta să dăm altor limbi cuvinte. Ca să mă convingă cineva trebuie să-mi explice pe larg transformări, atestări, dezvoltare cu sufixe sau prefixe, cât de normal e constructul în limba lor și tot așa. N-oi avea eu pregătire de lingvist, dar am citit destul să știu când demonstrație e valabilă sau ”guess work”..cum fac eu. 🙂

    Îmi amintesc că un autor spune că lat.caballos apare atestat prima oară în Balcani, la Callatis dacă nu mă înșeală memoria. Deci probabil avem chiar un tracism…ceeee oroare!!!

  2. Sorin5780 zice:

    Hunedoara asta e plină de surpize. Citește despre arț și arțar (adăpost pastoral) la pag.382 http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/fascinatia_lingvisticii_text.pdf
    Poate ai nevoie de completări pentru ciorna despre toponimele cu tema *Arț, *Arța (da, sunt ”hacher”, ți-am spart „computerul” ) 🙂
    Acum parcă are un sens sinonimului arțarului, brâglar; prin reg.doljean arță(nuiele, prăjini).

    • vchindea zice:

      Îmi pare rău să te dezamăgesc dar nu am un astfel de articol în pregătire. Ce să fac, nu sunt perfect ! ;-).
      În schimb observ cu satisfacţie că apelativul hunedorean (sau poate cel doljean) explică de minune un toponim care până acume ‘rezistase’ cu succes ! E vorba de cătunul Arţi com. Şugag din Munţii Şureanului, toponimul primar atestat de pe la 1770. Mă gândisem la hu. ‘arc’,’faţă’ ca şi o calchiere a unui toponim rom. similar (având în vedere că apelativul hu. nu are sensul topografic din rom ‘pantă sudică’ doar sensul anatomic), sau la lat. ‘arx’,’fortificaţie’ fără circulaţie populară, sau german ‘artz’,’doctor’ inaplicabil sematic, eventual doar germ. ‘erz’,’minereu’ cât de cât satisfăcător.

      • Sorin5780 zice:

        În Munții Șureanu se găsesc mai multe toponime și hidronime care amintesc de urs: Valea Mărtinii, Vf.Dealul Ursului, Părâul Ursului și acest Arți.
        Un anonim asemăna acest nume de cătun cu celticul „arth”(urs) și propunea un posibil cuvânt dacic pentru urs. Am zis în sinea mea, genial.
        Trebuie să spun că eram ferm convins că avem ceva în acest sens, deși nu se putea demonstra nimic.
        Imaginează-ți că albaneza a păstrat arth ca nume al ursului din radicalul IE *rtk’. În antichitate ar fi fost pronunțát *arț. Cât de bizară poate fi această coincidență!!
        http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/h%E2%82%82%C5%95%CC%A5t%E1%B8%B1os
        http://en.wiktionary.org/wiki/ari#Albanian

        Până la urmă trebuie cedat în fața evidenței. Acele ”entopice” ar explica mai mult decât satisfăcător acest Arți. Încă sunt multe necunoscute în lexicul nostru și sunt surprins uneori de conexiunile pe care le fac uneori. De exemplu, am citit în altă parte despre câteva regionalisme de care n-aveam idee c-ar exista: aralie (vijelie), diurel (ghiocel), arțapele, arță și alță (din articol) pemtru care am unele rezerve c-ar veni dintr-un latinism popular *arcia (mărăciniș), vb. a dacui(Bucov. a acoperi casa cu șindrilă), harțun (de-a dreptul, direct), dețiu (decilindru; posibil să fie un numeral dacic dacă considerăm coresp.albanez), condrățel și condran cu un posibil corad.albanez kandër(insectă).
        Vreau să spun că niciodată nu poți spune „acum știu totul”.

  3. Sorin5780 zice:

    Scorei este un NP în Dicționar onomastic românesc al lui Constantinescu. Are un sufix -ei format datorită numelor calendaristice. Ex: Ursei, Ciulei, Brătei, Știrbei, etc.
    Pentru Scorila/Scorilă avem ori un sufix diminutival slav, ori unul care indică calitatea: Murgilă, Setilă, Zorilă, Bădilă.

    Scorota ar putea fi alt nume cu un sufix -otă. Acesta formează porecle, patronime și nume de familie. Era foarte răspândit în vechime.
    Alte variante vechi ar fi fem. Scora și Scorușa (fitonim probabil) din N-V țării.

    Alt sufix interesant ar fi -un: „Bociun, Bodun, Borciun, Dobrun, Rădun, Tătun” (grădun, gorun, slădun, blagun).

    • Sorin5780 zice:

      Maramureș: córhă, -e, (corhan), s.f. – 1. Versant repede de munte (Papahagi 1925); coastă de deal râpoasă (Vișovan 2002). 2. Prăpastie, râpă; berdă (Ieud, 1987). Corha Carelor, deal (830 m) în Săcel. – Din ucr. kurhan. (tc.kurgan)

      Mă întreb dacă nu vine direct din IE *kors- „to run, tu hurry” la fel ca alb. kurrni/ kurrninë – rapid (in the stream); kurrni- 1.stream, current 2. whirlpool.

      În Bucovină avem hrapă, coradical cu alb.vrap (alt sens, dar radicalul e același). La fel s-ar explică sensurile acestui reg. corhă (poate *corșă/*corșan cu RUKI).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s