Muschet, Muscet

Muschet, Muscet (9-11) 

Semnificație: la prima vedere pare înrudit cu ’muscel’,’vârf mic’ probabil cu sufix colectiv ‘-et’ la fel precum derivă ‘clăbucet’ din ‘clăbuc’, mai curând este vorba de un derivat colectiv cu sufix ‘-et’, ciudat dar nu imposibil semantic și morfologic,  din fitonimul ’muşchi’,’plantă briofită care crește în locuri umbroase’, nu în ultimul rând trebuie amintit apelativul oltenesc ’mușchete’,’mușchi de animal conservat în grăsime’ prin derivare cu sufix -ete, care însă este inutil ca explicație pentru aceste toponime. E de remarcat că majoritatea toponimelor reprezintă pante cu expunere nordică, pe lângă ape sau izvoare ceea ce ar pleda în favoarea explicației fitonimice.

Atestări:

Muschet picior de munte şi pârâu și Groapa Muschetului în M. Maramureşului bazinul Ruscovei,

vârful şi piciorul Muscetei în M. Rodnei lângă cascada Cailor,

Muscheta 912m la S de Moisei Maramureş,

Muskiet toponim pe valea Lomnica in Galiția,

Muskietul mali și weliki la S de Breboja în Maramureş nordic la 1819-69 (la 1864 Muncsetul),

Izbucul Muschiat în Cheile Runcului în Vâlcan,

Muschiatu mare şi mic lângă Bocşa Caraş-Severin,

Mustyet (în alte surse Musleţul sau Musteţul 652m) la Peştiş Bihor,

Musket izvor la Someşul rece la 1727

eventual Muștiuoasa la Râmeți Bihor (care derivă cert de la fitonim)

eventual p. Maskatin pe Ceremuş în Maramureşului

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

15 răspunsuri la Muschet, Muscet

  1. Pingback: Munții Rodnei, în două zile și jumătate ! | Munte si flori

  2. Sorin5780 zice:

    Pentru numele vârfurilor Măceșata, Cireșata din munții Apuseni putem presupune tot un sufixul cu sens olectiv (-et) sau e un sufix adjectival descriptiv?

    • vchindea zice:

      Le-am observat și eu. Și încă mai există și alte. Dacă pentru toponime precum Gurguiata, Picuiata, Costișata, Fundata forma adjectivală e naturală, pentru altele – cele menționate de tine, dar și Păltinata, Frăsinata, Lungata, Gropata, Chiscovata (Piscovata) explicația e mai dificilă în contextul limbii actuale. Deformarea colectivului ‘-et’ mi-se pare puțin probabilă (nu știu să fie atestate alternanțe pentru aceste toponime și nu merge pentru temele Lung și Groapă), dacă nu or fi niște preluări bulgărești ale unor toponime primare românești (vezi sufixul hotărât în bulgară -to/-ta aplicat temelor rom. corespunzătoare, ar merge pentru Gropata și Lungata), mă gândesc că trebuie să fie tot niște forme adjectivale- fie eronat formate, fie ascunzând niște fenomene lingvistice obscure în prezent.

      • Sorin5780 zice:

        Mai e un varf Buscat in Apuseni (reg.busc- vreascuri). Intr-un dictionar etim.albanez am gasit acest suf.colectiv -at(ă) :
        lag- a uda, umezi
        si derivatul lăgată- mlastina, balta.

      • Sorin5780 zice:

        LĂPUȘATA, com. în jud. Vâlcea, situată în zona Piemontului Oltețului, pe dr. râului Cerna (afl. al Oltețului)

      • Sorin5780 zice:

        grimë f (indefinite plural grima, definite singular grima, definite plural grimat)
        – un miez de , o fărâmă.
        http://en.wiktionary.org/wiki/grim%C3%AB
        Mă întreb dacă n-am păstrat sufixul de plural definit din vechea limbă dacică. De exemplu: pentru cireș putem oferi un derivat cireșet foarte ușor, dar cum ar fi sunat în dacică dacă am fi dorit să-l nuanțăm astfel, ”cireșetul”? Oare ar fi fost ”cireșat(a)”?
        Pare amuzant, dar cine știe ce moșteniri antice avem și nu ne dăm încă seama pentru că facem comparații cu limbile nepotrivite.

        Deși folosim sufixul -et latin mai ales pentru fitonime (cărpinet, bunget, făget, *arburet, etc.) de fapt avea o acoperire generală în trecut, deși a cam scăzut în folosință: nemet, muieret, deset (desiș, desime, desiște) și altele.

      • Sorin5780 zice:

        Mai am un exemplu bizar. Potulatensii erau poziționați undeva în nordul Banatului spre Hunedoara, iar un geograf Ravenat compune o geografie la sf.sec.VII dând câteva orașe noi din vechea Dacie, printre care Potula. În numele tribului dacic avem un sufix -ata (sau -atae) pe lângă cel latin specific.
        Numai la numele de triburi sarmatice am mai întâlnit acel sufix.

      • Sorin5780 zice:

        Este sufixul hotărât bulgar de origine slavică sau e o noutate „balcanică”? Eu am observat că e în primul rând specific albanez, apoi se poate ghici în diverse etnonime traco-dacice din Balcani până pe Vistula.

      • vchindea zice:

        Teoria Sprachbund-ului balcanic spune că fiecare fiecare limbă balcanică a ‘reciclat’ drept articol hotărât elemente morfologice disponibile, deci originea sufixelor ‘-ta/-to’ e slavică dar modul de utilizare e original în bulgară. Atenție sunt multe sufixe indo-europene similare fonetic ‘-ota/-ata/-et/-ete’ care nu pot fi tot timpul disociate de rădăcină, astfel e ușor de extrapolat mai mult de cât e cazul o explicație care ar merge doar în unele situații.

  3. Sorin5780 zice:

    Horoiata, loc.din Vaslui.
    horoi reg.- ciocănitoare. Un lingvist german din trecut credea că-i dacic, important e sufixul. Dacă mai găsesc ceva revin. Măcar să ne facem o idee cât de departe se întinde.

    • vchindea zice:

      Alt caz în care lingviștii (germani sau care or fi) s-au pronunțat fără să aibă cea mai mică idee despre forma istorică a toponimului. Prima atestare de la 1441: Hovrăleata și ulterior Hovârleata (metateza e facilă în slavona de cancelarie) anuleaza posibilitatea ca ‘horoi’ să fie etimonul. Am să pun o postare cu cateva idei pentru un etimon mai probabil.

      • Sorin5780 zice:

        Toponimul este totalmente slav: tema ????? (lipa) „tei“ si sufixul compus –ov + -et (at). Sufixul –ov, slav, sinonim cu sufixul rom. –esc, cu care se formeaza adj. de la tema substantivala: lipov – „de tei“, „cu tei“. Sufixul -et ,diminutival,devenit –at prin velarizarea vocalei e este, de asemenea, de origine slava. Numele localitatii s-ar traduce prin „satul cu tei“

        http://www.glasul-nostru.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=37&Itemid=27

        „Stefan Pasca deriva toponimul Horaiata din cuvantul horoi plus sufixul adjectival –at. Semnificatia toponimului ar fi „loc bogat in horoi.“
        Pe urmele lui Stefan Pasca merge si I. Iordan care incadreaza toponimul Horaiata in capitolul Adjective in –at, mentionand: „Horoieta dintr-un mai vechi Horaiata“ (Bld) <horoi -’ciocanitoare’ (Dacor. XI, p.95).“ I. Patrut indica pentru toponimul in discutie radicalul „Hor, Horeia (cf. si Horias)“ fara nici o referinta la semantica.”

        „O eventuala obiectie la concluzia noastra de respingere a etimonului horoi s-ar putea face invocandu-se posibilitatea ca Hovraleata sa fie o traducere in limba slava a termenului horoi, autohton dupa G. Reichenkron. Ipoteza traducerii din limba slava a unui toponim romanesc s-a emis cu privire la hidronimul Bistrita si anume ca acesta fiind o traducere a cuvantului romanesc repede. ”
        Caracterul autohton al termenului horoi este contestat , iar dictionarele slave consultate de noi nu insereaza un cuvant cu structura fonetica asemanatoare sau apropiata de cea a cuvantului Hovraleata si care sa semnifice horoi (=ciocanitoare).
        ucr. hovrah- tiștar

        Hovarleata, potrivit etimologiei propuse, ar insemna „(valea) bogata in tistari“, „cu multi tistari“.

      • vchindea zice:

        Dacă-l priveşti în izolare, explicaţia de la tiştar (adică popândău) pentru acest hidronim ţine. Dar nu cred că are şanse să se aplice pentru impunătorul vf. Hoverla din Carpaţii păduroşi. Mai curând forma Hovârleata a fost etimologizată popular la ceva recognoscibil. De exemplu în Maramureş ‘horaiţă’,’potecă’, posibil apelativul ă fi fost cunoscut şi în Moldova !?

      • Sorin5780 zice:

        Toate sunt numai citate din link-ul respectiv, dar trebuie spus că prea se forțează derivarea Horoiata din Hovarleata. Ar putea fi un antroponim mai nou care schimbă numele slavic precedent sau un sens pierdut pentru tiștar , omonim cu acest horoi(ciocănitoare)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s