Toponime derivate din rădăcina Trtr

Toponimul Tatra: atestat prima oară la cca. 1086 (după alte surse  chiar 999, următoarea atestare la 1125) în documente germano-cehe drept Tritri sau Triti. În documentele maghiare apare iniţial ca Trytur (cca. 1200 Anonymus), apoi Turtur, Turtul, Tortol, Tarczal şi Tatur. În documente poloneze de la 1255 apare ca Tatry. În documentele maghiare ‘tarczal’ apare ulterior ca sinonim pt. ’munţi mari’ şi în acest context denumeşte un sat la poalele Zemplenului, p. afluent Hernad (şi loc. Tarcza în apropiere), munţii Fruska Gora din Serbia şi în mod paradoxal un toponim în Csongrad lângă Alpar (ad caput Torcull la 1341, apoi la 1488 Kwrkwle) și localitatea Torzaltelku la 1359 lângă Ţagu Bistriţa toate aflate în zone joase. Posibilă etimologie pt forma ’Trtri’ de la slav. ’trd’,’tare, dur’ din care provine poate şi hu. ’tart, tartos’,’apartenent, rezistent’, în alte părţi se susţine că rădăcina avea şi sensul de ’stâncă’. Legătură cu etimonul grec. ’tartaros’ din care provine modernul ’Tartar’. Nu e clară legătură dintre numele masivului Tatra și numele celorlalte masive din N Carpaţilor şi anume Matra şi Fatra care au în comun partea terminală a numelui.  Similar și apropiat ca sens poate fi următorul apelativ și realizările lui toponimice:

Toltră, Toutră () – (semnificație: ukr. poate cunoscut și în dialectul moldovenesc, ‘toltra, toutra, tovtra’,’deal stâncos, calcaros’, etimologie: este considerat de origine pol. în legătură cu top. Tatra ?, evoluția fonetică est slavică este tipică toltra→toutra, tovtra) mai multe top. Toutra, Toutry în Podolia Ucraina (dealuri stâncoase), sat Toutre raionul Hotin Ucraina pe Nistru (atest. 1551? Toutri, 1607 Tăutri, 1624 Toltri), stâncile Toltrele Prutului în Basarabia. 

Posibile toponime din această familie în Carpaţii rom. (10-11) Alte etimoane posibile: rom. ‘turtură’,’turturea, Columba turtur’ variantă regională transilvăneană, sau un ipotetic rom *’tortură’,’curbă, sinuozitate’ de origine latină.

sat Tărtăria (atestat. astfel la 1733, ulterior Tatarlaka) Alba,

vf. 1777m şi p. Tărtărău în Şureanu,

muchia Tortura în bazinul Cugir Şureanu,

eventual Turtura la Vinerea Alba,

p. Tortura afluent Cibanu Cindrel,

vf. Tărtărău 1960m şi p. în Parâng.

Toate aceste 5-6 toponime sunt apropiate ceea ce sugerează o origine comună !

vf. Tărtăroaia 1291m în V Bihorului (pe hărţi moderne apare deja ca Tătăroaia).

p. Tatrang (Tărlung, Tortillou atest. astfel 1211) Bârsa,

R. Trotuş (atest. 1408 Totrus) Moldova,

p. Tartaria afluent Voitin Bucovina.

Toponim Tartracea lângă Piatra Neamţ la 1458.

E de remarcat că dacă prototipul este de forma ‘Trtr ‘ (cu vocale intercalate), după cum arată prima atestare a masivului Tatra, în majoritatea limbilor acesta a fost simplificat la ‘Ttr’ (cu vocale intercalate) de unde și asocierea etimologic populară cu apelativul ‘tatar/tătar’. O excepție ar fi în acest caz familia carpatică ‘Tortura’ care ar fi mai apropiată de prototip.

Antroponim Terter Bulgaria sec. XIII-XIV

 

loc. Tartarow (în prezent Tatariv) pe Prut lângă pasul Verecky

 

Toponimele ’Tătar, Tatarca’ sunt suspecte de posibilă legătură cu acest etimon.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Toponime derivate din rădăcina Trtr

  1. Sorin5780 zice:

    Ăsta e radicalul IE corespunzător sl.*tvrd: http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=1124&root=config
    EX: bg.твърд (tvurd – tare), bosn.tvrd, sb.-cr. tvrd, et cetera.
    Pokorny crede că provine din rad. *tu̯er- *tur-, *tu̯erǝ- „grab, enclose”. Evoluția ar fi de la cetate la tărie..la fel ca-n română. M-am gândit uneori dacă nu cumva turda și tărie nu provin din acest radical. Turda (var.Toader) Robonban este un personaj din mitologia maramureșeană populară.
    „Eu sunt Turda Robonban
    Din neam de dac şi roman
    Din Roma venii mai an
    Chiar cu bădiţa Traian”

    Mai au și un „Romoniţă Robonban (Ramung Konig der Wallachen din Niebelungenlied”< Filipașcu 1940) prezent în Cântecul Nibelungilor, dar și-n istoria noastră veche. E unul din conducătorii acelor limigantes (Sarmatae servi) care au gonit pe yazigi (iranici), numiți popular "iași" dar se bat și cu imperiul roman. http://en.wikipedia.org/wiki/Limigantes
    Zizais și Rumon sunt cei doi conducători. Să fie oare amintirea acelui Rumon în saga germană? mULȚI GERMANICI CARE AU ATINGERE CU SPAȚIUL NOSTRU MIGREAZĂ SPRE VEST SUB PRESIUNEA ALTOR POPOARE BARBARE.
    O ipoteza la fel de interesantă e să avem un termen iranic pentru acești robonbani. Cu siguranță amintește de titulatura banului provenită prin avari din persană
    Robonbanii erau voivozii locali, cnejii (var: chinezii). Amintește cineva aici despre apropierea dintre Rubostes și robonban . pag.11: http://memoria-gestului.fundatia-iuga.ro/calendarul_maramuresului.pdf
    Mă mir că nimeni până acum nu a studiat apelativul ăsta, robonban, nici nu l-au menționat.
    Turda și Toader erau nume frecvente în N-V țării. Bunicul meu se numea Toader.

    Dacă geto-dacii ar fi avut un derivat de aici, IE *twer-dho, cred că eliminau *w sau simplificau diftongul în funcție de căderea accentului. Este o explicație mai academică la Vladimir Orel privitor la asta sub ex. alb.derë (*dhwor- ușă, gard, curte; sl.dvora).

    • vchindea zice:

      O sa punctez doar în legătură cu acel Rabonban.
      E vorba de reluarea unor informații dintr-o pretinsă cronică a secuilor din Ciuc datată la 1533 (de fapt un fals de pe la 1796), care prezintă istoria veche a secuilor de la Attila, inclusiv informații privind organizarea lor politică sub conducerea unui Rabon-ban suprem (după cum se vede și topica e maghiară, în rom. ar fi fost Banul Rabon)
      (detalii pe larg aici: http://enciclopediavirtuala.ro/articoletematice/articol.php?id=65)
      Nobilimea sătească maramureșeană, ca orice altă nobilime, ținea foarte mult la demonstrarea unei ascendențe alese, inclusiv prin împrumutarea unor legende genealogice/istorice precum cea de mai sus, care apoi au putut pătrunde și în folclor (referințele la daci și romani din poezia respectivă sunt o dovadă că bucata nu poate fi mai veche de perioada Școlii Ardelene).

      • Sorin5780 zice:

        Ai răbdare cu mine, că nu știu să comentez decât km-ic zilele astea.
        Se poate explica acel termen prin limba maghiară? Doar fő (principal) are sens. Poate și ban, dar știm că-i împrumut. Nu se folosea decât la marginile regatului maghiar.

        O fi falsă povestea secuilor, dar de unde au scos sau au luat termenul? N-am citit nicăieri că ar fi împrumutat de maramureșeni de undeva. De ce să-l numească pe acel Romoniță robonban dacă sensul său nu era adânc înrădăcinat în mentalul colectiv?
        Nu vreau să fiu numit dacoman, nu împărtășesc aberațiile lor, dar în acest caz am putea avea un veritabil cuvânt dacic, păstrat doar pe la marginile vechii Dacii.
        După complexul dacic din Hunedoara, următorul ca importanță este în secuime! Ce soartă! Unii au presupus că Decebal se retrăgea chiar spre acele părți, când a fost prins din urmă și s-a sinucis.

        Singura legătură logică prin care s-ar explica adoptarea unui termen (dinastic?) comun ar fi perioada avară și/sau hunică.
        În conglomeratul de neamuri supuse hunilor erau și ausoni, un nume dat unor vorbitori de latină vulgară. Mai erau și daci pe vremea hunilor. Chiar aceia împotriva cărora romanii au construit mai multe castre. Cultura Sântana-Arad.

        Mai demult găsisem la Constantinescu niște nume regionale prin Țara Românească (Oltenia cred) și-n Hunedoara: Râmbul, Râmboiu, Rimbu, Rambă, Rămbai, Rămbaș, Râmbeta, Râmbeii (ceată de moșneni) din subst.râmboi- bătăuș (a se râmboi).
        IE rebh-1 ”to move, hurry”; persană raf `atac, luptă”, osset. räväg ”rapid”
        http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=1582&root=config

        Mai demult s-a spus că Rabon e numele dat de romani Jiului (PIE rabh- ”to rage, be furious”; v.ind. rabhasá- `violent, fierce’ lat.rabio). În zona Jiului se folosea reg. rabol.

  2. Sorin5780 zice:

    Toltră, Toutră și celelalte exemple date mai sus cred că provin ori din lat. tortuossus (te citez, bineînțeles). Nu are deloc aplicată regula silabelor deschise, deci ori slavii încercau să asimileze un cuvânt românesc ori e vorba de altceva.
    Dau ex. vârte-cap numit în Bucovina cap-întortură.
    VÂRTECÁP ~i m. Pasăre migratoare de talie mică, cu cioc conic, ascuțit, cu penaj brun-cenușiu, dungat, care își răsucește des capul; capântortură. /a [în]vârti + cap

    Ar trebui să precizez aici că româna și albaneza obișnuiesc să rotacizeze pe „l” în anumite contexte,dar nu-i generalizat, nici definitivat cum trebuie: curpen = alb.gheg kulpën(corect etimologic)/tosk kulpër , rom. brândușă/blândușă (corect etimologic; IE *bhlend- blond, roşiatic), turbure/tulbure, etc.
    Alb.arbën/arbër provenit din arbën (câmp), dar forma alterna probabil cu *alban. IE *arwa- lat.orbo, arvum http://en.wiktionary.org/wiki/arb%C3%ABn#Albanian
    Albanopolis era orașul antic al acestui trib. Deci erau câmpeni la origine spre diferență de muntenii din Malesia, care provine din alb.mall (munte).
    Amintește cu siguranță de albocensi, trib dacic puternic, așezat numai în cîmpie. Partea montană a Banatului era ocupată de saldensi (*puternici? ; lat.solidus; alb.gjallë- vioi, în putere). izvorul unui râu moesic numit Saldovissa și Saldocaput după romanizare (azi Zlatna Panega din gr.panaghia).

    • vchindea zice:

      Dacă bine înțeleg în acest caz ar fi vorba de o de-rotacizare: tortuossus -> toltra (poate cu un -r- infix) !?

    • Sorin5780 zice:

      Cazul Toltră, Toutră ar putea fi perfect racordat la o transformare slavică de care știu doar după un caz: bg. și sb. slobodan, o transformare târzie după forma orginală svoboda (libertate …sau *leritate, termen inventat de mine pe baza unei vocabule moștenite ieșite din uz; cf. lui Gr. Cretu exista formula asta pre-slavică în rugăciunea domnească : „leră-ne Doamne, de maru” = Libera nos (Domine) de malo”; alb.liri – libertate). Eu cred că și expresia „o să te bat măr” păstrează un latinesc malum/malus rotacizat.

      Mă întreb dacă se mai folosește undeva acest arhaic *întorturat (a se întortura)! Fac colecție de cuvinte rare cum fac alții cu fluturi sau.. toponime. 🙂

  3. Sorin5780 zice:

    tartắu s.n. (reg.) 1.(Trans.) coș. 2. (Maram.) coteț, porumbar. 3. șură pentru fân. 4. capră pentru șindrilit.
    Sunt derivate autohton din *tu̯er- *tur-, *tu̯erǝ- „grab, enclose” sau contrucții dintr-un vechi latinism „a întortura” și tort?
    https://dexonline.ro/definitie/toart%C4%83
    https://dexonline.ro/definitie/tort
    Un radical *tort- a întoarce, a împleti.

    Îți dai seama că unele toponime nordice ar putea avea sens și-n Română acum? Ar trebui să recitesc link-ul acela al lui Dragoș Moldovanu!
    Se pot imagina niște derivate din același radical *tartr-, *tertr- din articol, înrudite cu lat.terminus. https://en.wiktionary.org/wiki/terminus#Etymology_2
    Porumbarul, cotețul sau șura de fân sunt de obicei la înălțime.

    Acum și tartor (tartar) sau tarabostes ar putea conține câte un derivat din *ter. 🙂 Știu, visez!
    Tartar trebui să păstreze amintirea vechilor tătari care stăpâneau, nominal măcar, Moldova.

    PS: încă nu-mi dau seama de unde vine sufixul augmentativ -ău. Știu că unii lingviști spun că vine din sl.-ov (grec cipriot -ou, dar și tracic), sufix genitival.

    • vchindea zice:

      De acord că ‘e ceva fum’ în ceea ce privește o rădăcină indo-europeană *Trtr (cu inserții vocalice) în Carpați dar ‘tartău’ nu cred că face parte din această ecuație. E mai curând atât prin sens, răspândire și formă un derivat din hu. verbal ‘tartani’,’a ține, a păstra’, substantiv ‘tartó’,’suport,păstrător,ținere’. De fapt și Trotușul a fost explicat la un moment dat prin hu. ‘tartos’,’rezistent’! Mai curând originea lui ‘tartani’ trebuie căutată într-o limbă indoeuropeană având în vedere că grupul ‘-rt’ ar fi trebuit să fi fost afectat de epenteză vocalică (-rat-) dacă era nativ în hu. Mai interesante mi se par lexemele care conțin forma prezumtiv ‘integrală și originală’ *trtr, acestea par să nu fie admise de limba maghiară fiind reduse la ‘trt’, unde se confundă și cu alte etimoane (tatar etc.).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s