Hulă

Hula, Hulă (26-28) 

Semnificaţie: rom. dialectal ‘hulă’,’coastă împădurită, drum în coastă’, etimologie: de la cuv. săsesc ’hülle’,’învelit, acoperit’ sau mai probabil formă dialectală săsească a unui etimon cu sensul ’deal’ similar medio-olandezului ’hille’ şi germ. inf. ’hull’; derivare din hu. ’hul’,’a cădea’ cu sensul de ‘alunecare de teren’ indicată de dicționare nu se justifică prin distribuţia toponimului și prin faptul că fixarea toponimică a lui ‘hul’,’alunecare de teren’ este practic nulă chiar și în zonele de limbă maghiară, topografic majoritaea toponimelor identifică dealuri

Atestări:

deal Hula Rece (555 m) la Idiciu Mureş,

deal Hula Roşie (589 m) la Băgaciu Mureş,

deal Hula Daneşului Mureş,

cătun După Hulă inclus în Daia com. Apold (Mureş),

microtoponim sat Vadu Săpat, com. Fântânele Prahova,

Gura Hulei la Săsenii vechi Buzău,

Hula Pităreseii la Vadu Puţului Merei Buzău,

Hula la Geangoieşti Dâmboviţa,

Hula lui Bârzoi la Nămăieşti Argeş (poate identic cu Hula 1106m la V de Dragoslavele, pe unde trece drumul spre Câmpulung),

p. Hulă cursul superior al Finişului în Codru-Moma,

sub Hulă microtoponim la Aiud ?,

microtoponim la Sângătin Sibiu,

microtoponim la Tuşinu com. Sâmpetru de Câmpie Mureş,

cartier din Blaj,

Hula Lungă și Hula Pietroasă în Făgăraş la E de Turnu Roşu,

deal lângă Brădeni Sibiu,

str. Hulei la Răşinar Sibiu,

Hula Afunişului, H.Pepinii, H. a galbenă, H. Chetroasă la Racoviţa Făgăraş,

Hula Bâldei la Cugir ? ,

Hula veche, Hula Baznei la Mediaș Sibiu

microtoponim Grebenişu de Câmpie,

microtoponim la Sascut jud. Bacău,

microtoponim la Porumbeni com. Ceuaş Mureş,

vf. Hullo în pasul Predeal între Buzău şi Teliu la cca. 1868?.

Neașteptată concentrare a top. în N Munteniei (Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău – cca. 15-20, Ilfov 1 ates. – nu toate aceste toponime sunt menționate explicit mai sus) este dificil de explicat, totuși se întrevăd două posibilități: influența lingvistică a migrațiilor transilvănene din sec. XVII-XVIII, sau influența lingvistică a coloniștilor sași medievali din N Munteniei (în special din Câmpulung-Muncel). 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Hulă

  1. Sorin5780 zice:

    Mai sunt și alte sensuri, nu toate provin de la sași sau unguri:
    húlă (húle), s. f. – (Munt., Trans.) Surpare, desprindere. Mag. hulla (DAR). – Der. hului, vb. refl. (a se supra, a se nărui), din mag. hullani (DAR; Gáldi, Dict., 137). (proto-uralic * kulV – „to end, to stop”)
    HÚLĂ3, hule, s. f. (Reg.) Surpătură de munte sau de deal; p. ext. drum printr-o scobitură de deal; drum care urcă pe o coastă foarte piezișă. – Et. nec. (alb.shul- pieziș)
    ULUÍ vb. v. ameți, buimăci, dărăpăna, dărâma, fâstâci, intimida, încurca, nărui, năuci, prăbuși, prăvăli, risipi, surpa, zăpăci. (der. străulat)
    IE *wel (zero grade)- „to tear, wound, to steal” – lat.vulnus. ulcos

    • vchindea zice:

      Cred că am explicat destul de clar de ce originea – toponimelor – din hu. ‘hullani, hullni’ nu este probabilă. Nu există toponime derivate din ‘hullani’ în teritoriile de limbă maghiară iar forma corectă ar fi fost mai curând ‘hulladek’. Pentru sensul topografic/toponimic de ‘surpătură’ în lb. maghiară se folosesc aproape exclusiv ‘omlas’ sau ‘szakadek’. După cum spuneam din sensul săsesc de ‘deal’ se ajunge foarte ușor la manifestările conexe: ‘drum în pantă, surpătură’ mai ales în zone marcate destul de timpuriu de eroziune, precum sunt în podișurile Transilvaniei. Celelalte sensuri – inclusiv ‘hula’,’insultă’ trebuie să fie coincidențe.

    • Sorin5780 zice:

      Meglenă „La uludiș lucru” = îl stricaș lucrul/munca.

  2. Sorin5780 zice:

    ἀπόλλυμι • ‎(apóllumi), ἀπώλεια (apoleia) „a distruge”
    https://en.wiktionary.org/wiki/%E1%BC%80%CF%80%CF%8C%CE%BB%CE%BB%CF%85%CE%BC%CE%B9#Ancient_Greek
    aboleō (infinitiv abolēre) – 2. I destroy, efface, abolish; terminate. https://en.wiktionary.org/wiki/aboleo#Latin

    Verbul alb.ul ‎(first-person singular past tense ula, participle ulur) http://en.wiktionary.org/wiki/ul#Etymology

    Ambele vin din *h₃elh₁- „to fall, to collapse; to destroy/be destroyed”, iar primul verb, cel grecesc este considerat a fi sursa numirii lui Apollion, Apollo, numit Abaddon în ebraică (אֲבַדּוֹן‎, ‘Ǎḇaddōn – distrugere), idol antic și nume al antihristului în cartea Apocalipsei. https://en.wikipedia.org/wiki/Abaddon
    În Vulgata e numit Exterminans (distrugătorul).
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/h%E2%82%83elh%E2%82%81-

    Probabil e aceeași sursă după care au fost numiți dacii appuli și așezarea Appoulon (Piatra Craivii) sau illirii care au numit Apuglia/Apulia.
    Pe un alt blog, m-am amuzat puțin închipuindu-mi că de aici, din Piatra Craivii, va ieși Apollion, deoarece avem o legendă capțioasă (insidioasă) care îmi revine mereu în minte când citesc sau urmăresc un documentar despre celebra „carte” a lui Ioan Evanghelistul.
    https://hroderic.wordpress.com/2010/10/10/stejar/
    Legendele aici: http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/legendele-istoria-cetatii-apoulon-piatra-craivii-ultimul-refugiu-regelui-decebal-1_55200f38448e03c0fd36e0c5/index.html

    „O altă poveste spune că, printre stâncile de la Piatră Craivei, s-ar afla „”un puţ fără fund””. De fapt e vorba despre un ochi de apăƒ, numit Fântână Orbului, în care localnicii spun că s-ar fi înecat o mireasă, al cărei trup neînsufleţit nu a mai fost găsit. Ba chiar se crede că ar există un tunel subteran între Fântână Orbului şi izvorul Ochiul Cricăului, din comună Cricău. Dovadă ar fi fost adusă de nişte ciobani care au găƒsit acolo tocmai fluierul pe care îl aruncaseră în Fântână Orbului. O altă legendă spune cum Piatra Craivii se deschide o dată la şapte ani, lăsând cale liberă înspre comorile pe care le ascunde înăuntru. Se zice că un om a nimerit acolo acum 50 de ani, când se deschideau stâncile şi şi-a umplut traista cu galbeni. După ce i-a îngropat într-un loc tainic, s-a întors la Piatra Craivei, plin de lăcomie. Dar piatra l-a închis înăuntru; bătrânii spun că „”noaptea se aud gemetele celor încuiaţi în adâncuri”” şi că în fiecare Joie a Paştilor, când trag clopotele, Piatra se deschide pentru câteva clipe.”

    Zic și eu, cam i-am pregătit terenul în ultima sută de ani: 22 milioane de avorturi, crime, trădări de toate felurile, curvie, hoție peste tot. Pentru un popor atât de mic am „făcut” multe.

    PS: ești convins acum că substantivele din articol și din comentariul meu de mai sus ar putea fi autohtone? 🙂 Ai unele îndoieli măcar?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s