Paragină, Părăginos

Paragină, Părăginos (18-19) 

Semnificaţie: probabil de la rom. ’paragină, parangină’ ,’iarbă montană, buruiană, Anthoxanthum odoratum’ de la care pot provin apoi sensurile ulterioare de ’loc abandonat, degradat’, de remarcat că în arom. există ’parazină’,’iarbă de toamnă’ ceea ce pledează pentru sensul primar fitonimic, etimologia: posibil ’parâng’® ’parangină’ ® ’paragină’. Pentru explicarea toponimelor se pot lua în considerare, după caz, atât sensurile de ’loc ierbos’ cât şi ’loc abandonat sau cu aspect ruiniform’

Atestări:

Paragină la Bezdead Dâmboviţa sec. XVII,

dealul Păragina la V de Vidraru în Făgăraş,

vârful Părăginosu 2008m  în Latoriţa,

vârful Paraginii 2005m în E Ţarcului,

Munţii Părăginoşii nelocalizaţi (posibil lângă Poiana Muierii Şureanu) atest. 1484,

dealul Paraginii 1292m în Trascău,

Părăginoasa la Ponor Trascău,

Paragina la Padiş în Bihorului,

cătun şi deal 645m Paragine la Tisa în depr. Hălmagiu (poate identic cu Parazsine la Hălmagiu 1905-13),

toponim Paragine la Budeşti depr. Hălmagiului,

Paragine la Zimbru Codru-Moma,

Parazsina la Tăuţ Arad la 1905-13,

Parazsinye la Hinchiriş în Codru-Moma,

d. Parangina 389m la Boz în Metaliferi,

eventual Paragina (nu este clar dacă este toponim sau apelativ) amintită ca limită a muntelui Moşoroaiele în Iezer la 1646,

Parusenasa la N de vf. Rotunda în Gutâi la 1819-69.

p. Parazsena şi vf. Na Malich Parazsenach 1071m la Serbovac în Ucraina,

p. şi vf. cca. 950m Paradzyn la Vorohta Ucraina în perioada interbelică (actualmente Parodchyn),

top. Parangina la Uzdin Banatul Sârbesc.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 răspunsuri la Paragină, Părăginos

  1. Sorin5780 zice:

    S-ar putea ca paragină [Var.: (înv.) părágină s. f.] să fie o formă extinsă coradicală cu sb.pir, v.sl.pyro și rom.pir.
    În aceeași notă ar intra păragul http://dexonline.ro/definitie/p%C4%83rag

    Totuși e posbil să avem și un dublet al unui coradical al gr. paratao- a abandona , a părăsi
    http://en.wiktionary.org/wiki/%CF%80%CE%B1%CF%81%CE%B1%CF%84%CF%8E
    Pe linie IE ar fi un coradical cu lat. portus din *per- a penetra, a trece dincolo.
    Revin!

  2. Sorin5780 zice:

    Pentru parângoare cred că e foarte important reg. păraș.
    păráș2 s.n. (reg.) curătură (în pădure); loc curățat de arbori; runc.

    • Sorin5780 zice:

      IE *par-/-e- to cut, to bore (a tăia, a borăi)
      Coradical lat. pars, portio.
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=1993&root=config
      păraș, părîngoare, părag și cîte alte entopice, doar dumneata poți spune.
      N-am găsit alte coradcale în limbile din jur, deci nu poate fi decît autohton.

      Cît privește pirul de origine slavică, s-ar putea să vină din același radical cu gr. peirō- „a străpunge” (rad.de mai sus) și alb.pirrë (pir, gard viu, rye grass?-iarbă de secară ), pirë (ciot, țeapă; rom.piron). Pentru albaneză specialiștii nu-s hotărîți dacă e autohton sau împrumut. Pentru română nici nu se pune în discuție etimologia, că doar n-am avut pir pînă la venirea slavilor. 🙂

      În tracică îi spunea „cotiata” (zeiță Cottys).

    • Sorin5780 zice:

      Nu știu dacă am mai spus asta aici, dar eu cred că graiul dacic avea un sufix adjectival -ing(..), similar celui lituanian -īngas,-īnga.

      • vchindea zice:

        Vreun cadou de la vecinii bastarni !? ;-).

      • Sorin5780 zice:

        Bastarnii erau prezenți în răsărit prin Moldova, Ucraina și Dobrogea, apoi atacă și se mută (o parte) în sudul Dunării, contopindu-se cu celții care au fondat Tylis, undeva în estul munților Balcani cu rîul Iatros ca arteră principală ce lega interiorul de Dunăre. Cel puțin așa spune arheologia și unele studii englezești care au studiat toponimia.
        Nu puteau da acel sufix căci eu l-am găsit împrăștiat pe un teritoriu mai mare decît Moldova. Cum spuneai și tu, de obicei aceste sufixe coincid, unele limbi dezvoltă și sensuri diminutivale independent una de alta.

    • vchindea zice:

      Parâng-oare să nu fie doar o resemantizare a unui toponim (muntele omonim) și transformarea lui în entopic local (precum în ‘dunărie’ sau ‘jiuri’ -> ‘ape mari’). Dacă circulă doar în Oltenia și Hațeg, cazul ar fi clar. Ai cumva date ?

      • Sorin5780 zice:

        Din descrierile geografilor Parîngul ar fi acoperit de lacuri glaciare, iezere, dar și porțiune lipsite de vegetație. E posibil, dar trebuie să mai caut. Nu-i ușor să găsești informații despre arhaismele astea, iar cînd dai în sfîrșit de ceva parcă ți se dau firmituri.
        Monografiile sînt mai sigure și mai pline de informații decît dicționarele, căci se ocupă de zone mai mici.

        Dacă Parîngul ăsta e așa de impozabil și punct de referință, probail tot o resemantizare sînt și urm:
        părângắu, părângắi, s.m. (reg.; în sintagmă) leu părângắu = paraleu (Un lingvist propunea ca Parîngul să continue un rad.pentru munte din dacică)
        părângeán s.n. (reg.) numele unui vânt care suflă dinspre nord.

        Despre paragină credeam inițial că ar conține o transformare proprie graiului bănățen: di spre gi, adică verbul a părădui sau *părad-ină.

        „sensul primar fitonimic”
        părángină, părángini, s.f. (reg.) 1. plantă erbacee din familia gramineelor, cu miros plăcut, cu frunze lungi, cu flori grupate în spic, vițelar. 2. iarba-Sfintei-Mării. 3. trestie de câmp. 4. plantă denumită și tremurătoare. (nazală infixă neetimologică)

      • Sorin5780 zice:

        Referitor la „leu părîngău”, îmi amintesc că am găsit un prefix „para” în albaneză care exagera sensul temei din compoziții, identic cu art. prea din română.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s