Păstaie, Păstare, Postaie

Păstaie (17-21) 

Semnificaţie: de la rom ’păstaie’ cu posibile sensuri topografice ’zonă de cultură pentru leguminoase’ sau ’zonă unde cresc leguminoase sălbatice’ eventual analogie pentru aspectul topografic al obiectului denumit, unele forme regionale ’postaie’ în jud. Alba,  respectiv ’păstare’ în N Moldovei şi Bărăgan corelează cu toponimele, etimologie: cuvânt de substrat sau etimoanele latin ’quassitalia’ sau ’pyxitalia’

Atestări:

vârf  Păstaia 909m în Parâng la N de Stânceşti,

Postăiata lângă mânăstirea Bistriţa Vâlcea la 1556 Căpăţânii

sat medieval Postăiata atestat 1585 ? acum parte din Pleniţa Dolj,

Păstaia (Postaia) loc şi vale la Vidolm jud. Alba,

Postaia  lângă Brăzeşti ? Alba,

Păstăiasa grup de doline la Zece Hotare M. Pădurea Craiului,

Păstăiesele la V de Valea Drăganului Vlădeasa,

Păstăiasa microtoponim la Stârciu jud. Sălaj (eventual identic cu vârful Păstaia 705m din Meseş şi vf. Păstaie de la Zalău ?),

valea Păstaia la Prisaca Ampoiului în Metaliferi,

eventual Păstărit deal 109m la V de Pâncota Arad (mai curând de la hu. ‘Pastor-ret’,’Râtul păstorului’),

valea Păstaia este numele pârâului Briheni în zona lui superioară în Codru-Moma,

eventual pădurea Păstăraia (mai curând hu. ‘Pasztor-alja’,’Dealul păstorului’) la Sic jud. Cluj,

poiana Postaiţa (Păstăiţa?) la N de Lunca Meteşului în Trascău,

Postaia 491m la Luncoi Apuseni,

vale Păstăilor (sau Peştilor după alte surse) afluent al Tisei la Iapa şi Valea Hotarului,

eventual microtoponim Pesztyerit la 1820 Mănăştur Cluj (vezi mai sus Pasztor ret),

p. Păstaia între Buceş-Vulcan şi Buninginea (legătură cu Poszteasa de lângă vf. Baba ?),

eventual vf. Postesii 904m la Homorod Metaliferi,

Valea Păstări afluent de dreapta al Vâlcăniţei Braşov,  

valea Păstarea afluent al Nărujei în Vrancea,

Poiana p. şi Bâtca Păstării 1074m între Aţa şi Brateş Tarcău 

Similar ca sens top. Huveyek 1180 m în Harghitei la S de pasul Tolvajos la 1770

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Păstaie, Păstare, Postaie

  1. Sorin5780 zice:

    Nu cred că-i indicat să pui toate toponimele la grămadă, de parcă ar fi înrudite.
    Am avut recent o revelație privitor la formarea unor cuvinte autohtone. Cred că am găsit un prefix verbal *pă-, *pe- , care apare și la noi, și la albanezi, dar aceștia nu-l înțeleg astfel, confundând *për- cu *pë-. Vine din prefixul IE *h₁epi ”on, at, near’, around’

    Exemple:
    alb. pështjerë ”down, low” < pë – shtjerë (pentru unele dintre toponimele tale)
    https://en.wiktionary.org/wiki/p%C3%ABshtjer%C3%AB#Albanian
    Tema verbală este un participiu, dar e bine de știut că au și var. shturë în dialectele sudice.

    përreth – "around, about" < pë – rreth (roată)
    Românești și probabil dacice:
    pắstură (-ri), s. f. – Sediment, depunere de miere. – Var. (Banat) prestură.
    păstare, păstaie (*păstalje)
    a se părânda (perinda, perânda) < alb.rend ''to run, to hurry'' https://en.wiktionary.org/wiki/rend#Etymology_1
    părău comparabil cu përrua < pë – rrua https://en.wiktionary.org/wiki/rrua
    a rânui https://ro.wikisource.org/wiki/Dic%C8%9Bionar_de_regionalisme_%C8%99i_arhaisme_din_Maramure%C8%99/Litera_R
    părângoare < *pă – *rângoare (*rung sau *rungor?) cf. latino-dacicului *runc (a runculi, runguli)
    https://dexonline.ro/definitie/p%C4%83r%C3%A2ngoare

    Am dubii cu ultimul. Eu l-am pus pe seama rad. *par- "kick, hit; cut" conform entopicelor *păráș2, părag (păragină). Paradoxal, zic eu, este coradical cu reg. a șpărui, a sparge (latin? oare?), a pârgui/părgui, eng.spare sau lat.partes (rom.parte), spernare, lat. parcus și altele. (Spartakos, alb.shperr, rom.poară, poarnă?)
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/sperH-
    https://en.wiktionary.org/wiki/sperno#Latin

    Depinde cum se producea părașul, foc sau defrișare.

    https://en.wiktionary.org/wiki/spargo#Latin
    Semantismul lui a sparge îl apropie mai mult de etimonul teonimului Perkunas (sl.Perun, sansc. Parjanja) sau de verbul lat.spernare, decât de lat.spargo. ''A împrăștia'' este un sens ce ar putea veni după sensul verbului nostru, nu înainte.
    https://en.wiktionary.org/wiki/spread#English
    Cred că este unul din acele verbe autohtone derivat prin lărgirea temei cu -g-, așa cum sunt destule în albaneză.

    Am mai multe cuvinte din astea, dar trebuie să-mi rafinez căutarea ca să dau niște verdicte corecte. Pentru asta îmi trebuie câteva cărți, scumpe, rare și de negăsit.
    Concluzia e că trebuie căutat mai atent prin dicționare și monografii. Nu cred că toate înseamnă păstaie. Apoi știm din scrierile specialiștilor că aproape niciun cuvânt autohton nu trece fără a avea cel puțin trei derivate. Sunt foarte productive.

    • vchindea zice:

      Întradevăr, lista de toponime e doar cu titlu provizoriu. De regulă diferențiez listele de toponime cu teme omofone dar (posibil) diferite. Acesta fiind un articol mai vechi, mi-a scăpat. Pentru ‘Postaie’ ne putem gândi și la slav. ‘po-staja’,’la/lângă grajd’. Nu înțeleg raționamentul până la capăt, pe deoparte sugerezi originea autohtonă a lui ‘păstaie’ dar ulterior Apoi știm din scrierile specialiștilor că aproape niciun cuvânt autohton nu trece fără a avea cel puțin trei derivate. . Deci ar fi sau nu autohton ?! Cum explică această derivare cu ‘pe-‘ faptul că albaneza are ‘pi-shtae’,’păstaie’ ?

      • Sorin5780 zice:

        De fapt albaneza are bishtajë (nu *pishtaje), care-i din start un pic problematică. Ei zic că provine din bisht (coadă) cu sufixare sau cel puțin din același radical primar. Pentru ei are sens prin prisma sensurilor conexe. Noi trebuie să găsim altceva sau măcar să explicăm mai bine transformările lor bizare.

        De exemplu piscul nostru l-ar recomanda să fie măcar coradical cu bjeshkë (munte, pășune alpină). Nu cred că sunt coradicale.
        Apoi albaneza folosea și ea foarte des prefixul n- și m-, zic ei intensificator. La noi nu influențează tema, în schimb la ei se schimbă labialele și dentalele. Dacă radicalul sursă începea cu p, azi ar începe cu *mb (și b-), dacă începea cu t va fi *nd (și d-) și tot așa.

        Nu-i un mare obstacol alternanța între [e] și [ă]. Când nu-i accentuat, [e] și [a] devin [ă] la ei.
        În graiurile noastre văd că [ă] devine [o], transformare mai nouă : postaie în loc păstaie, cotun în loc de cătun, more în loc de măre, etc.

        Despre păstae/păstare nu cred că s-a spus totul încă. Poate fi coradical cu verbul a păstra și lat.pactum prin radicalul următor:
        https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/peh%E2%82%82%C7%B5-
        Asta ar fi cea mai rațională ipoteză. Se bifează și transformările normale spre o limbă satem, dar satisface și semantismul normal în acest caz.

  2. Sorin5780 zice:

    părângoare (*părung < *pă – rung) ar putea fi conectat cu verbul alb. rrok https://en.wiktionary.org/wiki/rrok
    Un dacic *rung ar fi în concordanță cu multiplele dezvoltări în sufix -ung din albaneză, nu toate diminutivale:
    shtëllungë https://en.wiktionary.org/wiki/sht%C3%ABllung%C3%AB
    shtrungë https://en.wiktionary.org/wiki/shtrung%C3%AB#Albanian
    bullungë / ballungë (trac bollinthos- bour; var. bonassos) https://en.wiktionary.org/wiki/bullung%C3%AB

    Ăsta era termenul pus de mine la baza păstaiei: pështjell (I gather randomly, mess up; I deceive, cheat, conceal). Pare facilă etimologia celor doi termeni la prima vedere, clar seamănă, dar mai caut, că n-am epuizat toate variantele.

    rogman/rocman – ''smuls din mijlocul comunități; pustnic''. 🙂

  3. Sorin5780 zice:

    I.I.Russu respinge categoric ipoteza romanică : citez: această operație (lat. pistare) e un element secundar, târziu, fără semnificație etimologică.

    Legat de celelalte exemple de cuvinte derivate cu acel prefix, am spus, e încă încă în stadiul de concept. Dar trebuie să recunoști că avem multe construcții bizare. PĂRÂNDA de exemplu n-are absolut niciun sens să-ți imaginezi o derivare cu prefixul *per- când e clară o mișcare pendulatorie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s