Olan

Olan (12-16) 

Semnificaţie: probabil rom. ’olan’,’ţiglă, jgheab, oală mare’ cu următoarele semnificaţii topografice posibile: pentru vârfuri – ‘înălţimi cu aspect de oală, înălţime ca un acoperiş’, pentru hidronime – ‘ape dirijate pe jgheab, ape curgătoare pe o albie cu aspect de jgheab, văi cu marmite de evorsiune’, vezi similar entopicul ’ţiglă’ folosit pentru hipsonime, e posibil ca pe baza echivalenţei – reale sau percepută de vorbitor – ‘olan=ţiglă’ să fii avut loc interconversii între toponime derivate din aceste două apelative, similare semantic sunt şi top. derivate din ‘oală’, etimologie: din lat..

Etimologie alternativă: de la turc. ’oglan’,’tânăr’ prin care s-a încercat explicarea toponimului din Făgăraş pe baza influenţei pecenege, această etimologie nu explică însă răspândirea largă şi semnificaţia evidentă de la etimonul rom. pentru unele top., totuşi ca şi contra-argument este de remarcat apelativul ’capi-oglan’,’sol al Porţii otomane care anunţa domnii noi’ care apare în cronici drept ’capi-olan’ deşi probabil nu era un termen cu circulaţie populară reală.

Apelativul ‘ulan’,’călăreţ uşor’ provenit prin intermediul germanei sau polonezei tot din turc. ‘oglan’ nu pare să fi fost cunoscut medieval pe teritoriul României, ceea ce înseamnă că nu poate explica toponimele.

Atestări:

vf. Olanului 1990m Godeanu şi p. afluent Cerna (peste Cerna, Geanţul Olanului) atest. 1520 ca Olanul mare şi mic (probabil unul este vf. Dobrii/Dobrivir 1928m),

posesiune Olanul în Severin lângă Obreja atest. 1584 (posibil să fie nume de munte, în prezent Dealu de piatră Olan 290m şi loc Olanu lângă Bistra, la cca. 1900 Pădurea Olu la SE de Obreja),

posesiunea disp. Wlanpathaka atest. 1450 în apropiere de Timişoara,

eventual Râul Olanului de la Verendin în Severin ?,

sat Olanu Vâlcea (probabil identic cu toponimul atest. la Şirineasa în apropiere la 1615),

vf. Olanului 1944m în S Făgăraşului (atest. 1519, la 1770 se numeşte astfel vf. Ciortea 2427m)

eventual sat şi p. Olăneşti în Căpăţânei (de la un antroponim Olănescu sau Olan, loc. atest. 1527, izvoarele minerale atest. la 1760),

eventual p. Olăneasca afluent Dâmboviţa (probabil de la antroponim),

p. cu Olane în Leaota,

La Ulane top. probabil identic cu Cerdacul Stanciului din Piatra Craiului,

d. Olanu cca. 1050m între p. Bedeleu şi Izvoarele în Trascău,

top. Olan la Lopadea veche Alba,

vf. Olanul (Prislopul Olanului) 1441m şi vf. Pietriceaua Olanului 1603m în Maramureşului la 1819-69, 

sat disp. Olan în Borsod lângă Edeleny atest. 1269,

sat Olăneşti în Tutova Moldova la 1635 (de la antroponim)

Cetatea la Olane amintită în chestionarele lui Densuşianu la Musaitu com. Aliman Constanţa (denumirea se datorează probabil prezenţei rămăşiţelor de ţigle antice).

Antroponime medievale:

Moldova: Ulan la Doftana în 1486, Olan la Bobeşti Dorohoi la 1634, Olan la Cotela Hotin la 1638

Muntenia: Stan Olan la 1652    

Top. ’Oală, Ulcior’ similare semantic (8-10):

Curmătura la Oale 1615m (sau 1583) şi vf. Oale 1601m lângă Cheia Cheii în Buila,

vf. Oala (Miroslava, Gogoaşa) 1605m Bârgăului (pare să fie denumirea populară actuală în zona Bârgăului),

vf. Oala 1334m şi p. în Giumalău,

d. Oluri 1502m în S Vlădesii,

Cheia la Oale (identic cu Cheia Gâlmei) pe Ialomiţa între Bucegi şi Leaota (probabil de la prezenţa marmitelor de evorsiune),

eventual p. Olăreasa afluent Prahova,

La oale, cheie cu marmite, la Ruginoasa Ivăneţului,

similar p. Ulcioarelor afluent Cerna la Lunca Cernii de sus Poiana Ruscă,

d. Oala la Cucuieţi Solonţ Bacău,

d. Ulciorului la Călata Cluj. 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s