Năvrap,

Năvrap (4-7) 

Semnificaţie: rom. ’năvrap’,’pedestraş turc neregulat medieval’, legătura presupusă a apelativului ‘năvrap’ cu etimonul ’năhlap’,’vârtej, contracurent, bolovani pe cursul apei’ ar putea însă explica mai bine sensul unor hidronime de mai jos, etimologie: slav. ’navrap, navorop’,’jaf’)

Atestări:

p. Năvrapului afluent Brătia la Berevoieşti Argeş atest. 1526 (diferit de top. Năvrap amintit la Godeni Argeş ?),

d. Navrâp cca. 1000m la Jina Cindrel (pe hărţile de la 1770 denumirea este extinsă şi spre valea Sebeşului lângă care apare o denumire La Navorp într-o zonă de cheie, ceea ce înseamnă că semnificantul primar al toponimului este posibil să fi fost de fapt un hidronim),

p. Năvropita la Amărăşti Vâlcea (identic cu p. Năvrăpeasa, Năvrăpiţa, la Zăvoaiele Vâlcea la 1898-1902 ?),

sat disp. Năvrăpeşti Iaşi atest. 1603 (de la antroponim),

eventual Stâna Navri în Postăvaru,

eventual p. şi satul Nădrap (sat atest. 1458 Nadoba, 1482 Nadabar, 1825 Nadrab, 1851 Nadrap) afluent Runcu în Poiana Ruscă,

eventual p. Nădrag Poiana Ruscă.

Antroponime medievale.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Năvrap,

  1. Sorin5780 zice:

    hrápă (-ắpi), s. f. (Bucov.) Povîrniș, repeziș. Origine incertă (alb.vrrap,rjep; lat.raptus, rapere IE *rep- to tear, pinch, injure) http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=2293&root=config
    Nu-i demirare că a evoluat astfel în albaneză și română, care mai are derivate și fără hrapă (*vrapă). Am puternice bănuieli că s-a mai propagat și-n alte cuvinte: Răpciune, râpcă, rapăn(adj.plin), a răpega, răpăguș.
    Curiozitatea mea e dacă Năvrap nu vine dintr-o sursă autohtonă. Avem și noi prefixul nă- la fel ca slavii și albanezii, numai că la noi încă nu-i înțeleg exact sensul. Uneori e o negație, alteori nu-i deloc clar.

    alb. vrap http://en.wiktionary.org/wiki/vrap
    ”v” este un prefix cu sensul ”out off”(alipit de ”l” devine f), la fel ca ”u” din slavă.

    O dublă prefixare în Năvrap și celelalte toponime și hidronime nu e *prea nebunescă, dar nici nu cred că-i cazul deocamdată. Probabil sunt slave, dar nu găsesc exemplele ăstora:
    năvráp (năvrápi), s. m. – Jefuitor, prădător. Sl. navrapŭ „pătrundere, incursiune” (Tiktin), cf. rus. navoropŭ. – Der. năvrăpi, vb. (a jefui; a se repezi, a se năpusti); năvrăpitură, s. f. (incursiune). Toate sînt cuvinte înv. (sec. XVII).
    Am mai găsit de câteva ori niște invenții care nu se confirmau deloc la verificare. Să fi ieșit din lexicul uzual și la slavi?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s