Munună, Murună

Munună, Murună (7-10)

Semnificaţie: rom. ’munună’,’cunună de mireasă, culmea dealului, moviliţă de hotar’ cunoscut în Trans. şi Maramureş, varianta cu ’n’ intervocalic disimilat ’murună’ este cunoscută în Sălaj cu sensul ’cunună purtată de fetele nemăritate’, sensul hipsonimic al lui ‘munună’ este paralel cu cel al cuvântului ’cunună’ din sintagma ’cununa munţilor, ..dealurilor’ sau din numeroase toponime, etimologia: formele ‘munună’ şi/sau ‘murună’ derivă probabil din rom. ’cunună’ prin contaminare cu rom. ’morună’,’muşeţel’ ?)

Atestări pentru forma ‘munună’ (1-2):

cătun Mununa în M. Bihor,

eventual vf. Minuna 402m (deformat prin etimologie populară ?) de la Căpruţa Zarand,

Atestări pentru forma ‘murună’ (6-8, ar putea deriva şi de la etimonul ‘morună’,’muşeţel’):

Cracul Moronului la SE de Reşiţa în Aninei,

vf. Muruna (Morona) 790m la SV de Cheile Turzii

Kis merona la Sântejude Cluj la 1898,

La merune la Cociuba Beiuş,

dealul Morunu (Ganas) 648m la Sânpaul Cluj (probabil identic cu top. Muruna la 1941 la Nădăşel),

Peszte Hago pe Morune la Dretea Cluj la 1765,

eventual La Murina la Nadăşu Cluj la cca. 1770 (la 1941 Murina mare şi mică)

eventual sat Marin (Maron) în Sălaj. 

Antroponime cu sufix de agent Mununar.

Top. Morunglav Olt (atest 1489 Moringlav, probabil de la ’morânglav’,’slab, pricăjit’).

posibilă legătură a toponimelor ‘Moron/Morun’ cu un antroponim vechi hu. ’Murun, Muron, Murom’ conservat în toponimul Murani, Timiş şi atestat medieval la Iara şi Boian Cluj. Antroponimul ar putea fi în legătură cu numele populaţiei fino-ugrice medievale ‘muroma’ din bazinul Volgăi, asimilată ulteriori de slavi, a cărei amintire este conservată de numele oraşului rus Murom.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Munună, Murună

  1. Sorin5780 zice:

    Cunună contaminat cu morună (mușețel) dau munună…zău așa!!!! :))
    munúnă, munúni, s.f. (reg.) 1. culme de deal. 2. moviliță hotar între pământuri. 3. podoabă din mărgele, din monede.
    MONÍC, monice, s. n. (Reg.) Dâmb mic; movilă
    IE *mon- „mountain ” și IE: *mony- „withers, crest, mane” (destule sensuri de podoabe aici, la gît, pe mînă sau pe cap)
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=+788&root=config

    • vchindea zice:

      Posibil să nu fie acesta etimonul dar o contaminare mi-se pare mai mult decât probabilă având în vedere că atat ‘munună’ cât și ‘cunună’ – deși ar avea etimologii diferite – au atât sensul de ‘podoabă capilară’ cât și de ‘culme’ atestat entopic și în toponime.

  2. Sorin5780 zice:

    Morună (mușețel) e mult mai interesant decît munună. Îmi amintesc că unul din regionalismele vechi din Maramureș consemnat de Dorin Ștef recent e următorul:
    „more, interj. – Măre: „More, voinicule” (Antologie 1980). „Apoi zicem more la un om tare frumos” (Papahagi 1925). – „Mi se pare a fi schimonosirea lui măre!” (Țiplea 1906). ”

    Cum mușețelul se traduce prin „frumușel”(mușat) e posibil să avem încă un adjectiv în acest morună cu sens identic. Mă întreb de unde vine acest „more”! S-ar putea să fie coradical cu următoarele: http://en.wiktionary.org/wiki/mooi
    Și lat, mundus are cîteva paralele în mândră, mândrenie
    FRUMUSÉȚE s. 1. mândrețe, splendoare, strălucire, (înv. și reg.) mândrie. (~ peisajului, a unei clădiri.) 2. minunăție, minune, splendoare, (pop. și fam.) mândrețe, (Transilv.) mândrenie, (prin Ban.) mândrulenie. (O ~ de fată.)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s