Godovana

Godovana (8-10) 

Semnificaţie: entopic local rom. ’godovană’,’groapă’, etimologie: ? ’găvan’?

loc şes G. la Deaj com. Mica Mureş,

Godovana la Mura mică Mureş la 1906 (la 1770 p. Godorana),

Gădăvana la V de Nadăşa Mureş,

loc plat la Archiud Bistriţa,

stradă la Câlnic Sibiu,

toponim la Cugir,

eventual La Gudună la Bucerdea Grânoasă Alba,

top. în Sălaj ?,

Gădăvanu la Băuţar Caraş-Severin,

toponim com. Filipeni Bacău

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la Godovana

  1. Sorin5780 zice:

    HÚDĂ, hude, s. f. (Reg.) Gaură, spărtură (în zid, în gard etc.). – Cf. sl. hadŭ „cale, potecuță”. Trans. Ban. Spărtură de trecut pin [!] gard. Gaură. Ascunzătoare. Ocnă.

    O parte din limbile slave au evoluat transformând [g] în [h] (ex: rus.grad, gora și ceh.hrad, hora).
    Godovan și hudă ar putea fi coradicale, dar nu știu dacă slava poate fi considerată sursa sa.
    PIE *kew(ǝ)dh- ”to hide” e un bun candidat, după cum spune un anume Roderick în blogul său. http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=2474&root=config
    Ba chiar consemnează la sud de Apuseni o variabilă „cudă” pentru acest hudă, și are mai degrabă sensul de peșteră ca ascunzătoare. Poate fi germanic, celtic, dacic sau slav.
    Variabila cu h poate fi explicată și pe tărîm albanez. Aceștia au o transformare ciudată a grupului *sk în *ks, apoi în [h], dar nu în toate cazurile.
    Exemple: – alb.hi – cenușă > proto-alb.*ksina (pre-alb.*skena) > IE *ken- cenușă (lat.cinis, gr.konis);
    – hënë- lună > proto-alb. *ksandā (pre-alb. *skandneh₂) > IE *(s)kand- ‘to shine’ (galez can- alb, Lat. candere- străluci, luci, Sanskrit candrá- strălucitor; lună).
    S-ar putea ca aceste transformări să fie specifice doar ilirilor, iar cuvintele comune să fie rezultatul unei infiltrări ilire în Apuseni și Oltenia (alb. hirrë = reg.hărean).
    Eu cunosc cel puțin un exemplu unde grupul IE *ks dă un ț în română, deci e o discuție aici mai complexă:
    țâpá, țâp, (țipa), vb. intranz. – (înv.) 1. A arunca, a azvârli, a trânti, a da jos. IE *kseip- a arunca.

    În cazul lui godovan avem cumva un sufix -van?

  2. Sorin5780 zice:

    gădăvan – groapă în coastă de deal. pag.35: http://www.litere.uvt.ro/publicatii/stiintefilologice/pdf/2013_2014_integral.pdf

    Am un exemplu ciudat pe valea Ampoiului: http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/uriasi-valve-zmei-raul-ampoi-muntii-jurul-zlatnei-povestiri-transmise-generatie-generatie-1_560d4701f5eaafab2c357cce/index.html
    ”Sus pe muntele Dâmbău şi astăzi se află trei cântătoare, adică trei găuri foarte adânci prin stânca muntelui.”
    Știu că vb. a cânta semnifica a se văita/boci prin vestul și nordul țării, iar a hori însemna a cânta.
    Să fie aceste găuri (cântătoare) vreo metaforă locală privind vântul care trece prin ele și produc niște vaiete sau are o etimologie mai prozaică?

  3. Sorin5780 zice:

    Fără a dispune de toate informațiile acum, amintesc de rușinosul găoz (*gaudja), pronunțat și găuăz, folosit ca toponim în Basarabia: găoază „adâncitură, groapă, gaură” 🙂
    pag.174: http://www.dacoromania.inst-puscariu.ro/articole/2002-2003_10.pdf

    „La Goduna” și godovană merită reconsiderate. Poae avem un radical *gauda sau *guda- „a săpa” și derivate cu sufix -un (godună), un sufix -(a)uă cum sunt regionalisme mocănești cureauă și sălciuă, apoi la urmă sufixul augmentativ -ană.
    Înclin spre *gauda cu un „a” (ă) scurt datorită situării accentului pe sufix. Un lingvist Român explica foarte frumos, cu exemple, sincoparea unor vocale neaccentuate: a căuta și ard. a căta (căutătoare-cătătoare).
    Amintesc și vb. a (se) gudura care în dialectul meglenit păstra forme arhaice, a (se) găuda, găudire (lat.gaudeo; rad.IE gau-) https://en.wiktionary.org/wiki/gaudeo
    Mă rog, aici nu exclud și proveniența dacică.
    Paradoxal, acel ipotetic *gauda (a săpa, a împunge, a înțepa cf.semantismului luat de vb lat.fodio de ex,) ar putea fi coradical cu alb.gudulis (tickle; a gâdila). https://en.wiktionary.org/wiki/fodio

    Poate chiar rad.*kew- „cut, to separate, to scrape, to dig” și un sufix -dho care formează adjective în primul rând, dar și substantive. Alternanța c/g în Română și Albaneză e arhicunoscută.
    https://en.wiktionary.org/wiki/caurs#Latvian

    Tipul ăsta de evoluție semantică este perfect argumentat în dacică: cătun, cotun (așezare mică; Olt., Serbia, colibă) care inițial, după explicațiile lui I.I.Russu, în perioada IE locuințele primitive porneau de la o simplă groapă acoperită, un bordei. Coradical direct ar fi cotună (cuptor improvizat în câmp) făcut din „o săpătură, o vizunie” (Bărăgan, Brăila). pag.173, Elemente Autohtone în Limba Română.
    IE *ket-, *kot-

    N-are sens după mine apropierea de arh.zgău (lat.cavum) și găună (cavonem). Sunt doar coincidențe. Trebuie să fie cu totul altceva.

  4. Sorin5780 zice:

    (Tosk) godë, gotë
    https://en.wiktionary.org/wiki/got%C3%AB

    alb.gotull (estuar) e un pic mai misterios, dar probabil are aceeași origine cu cătun (bordei), cotună (furnal improvizat într-o groapă).
    Cultura materială dacică avea o căniță specială (ceașcă, cățuie) care se găsește în multe situri arheologice și s-a păstrat și la români întru câtva. Cea păstrată la nivelul de jos era sculptată în lemn și incizată frumos. Nimic deosebit ca tehnică față de ce lucrau vikingii de exemplu, doar inciziile diferă la noi. Mă gândesc că astfel s-a format și termenul de mai sus, cel albanez.

    M-am întrebat mereu de unde vine toponimul (pasul) Gutâi, Gutin, Tifăria Gutâiului (tihărie?)

    http://www.etymonline.com/index.php?term=gut&allowed_in_frame=0
    https://en.wiktionary.org/wiki/gote
    http://www.etymonline.com/index.php?term=gutter&allowed_in_frame=0

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s