Limba vecinei, Limbă vecină

Limba vecinei, Limbă vecină (5) 

Semnificaţia: expresia rom. ’limbă vecină’ ‚’populaţie vorbind o limbă străină’ sau rom. ’limba vecinei’ ‚’feriga Phyllitis scolompedrium, iarba ciutei, năvalnic’ despre care în medicina populară se credea că e un panaceu universal, planta era utilizată şi în scopuri erotice fiind asociată ritualurilor legate de mitul Zburătorului, din aceste motive planta avea căutare iar astfel se explică şi necesitatea indicării prezenţei sale prin toponime, chiar şi în Ţiganiada, scrisă pe la 1800, este menţionată această plantă pentru puterile ei magice fiind denumită totuşi ’limbă vecină’ şi nu ‘limba vecinei’ ceea ce sugerează că prezenţa genitivului nu este suficientă pentru a decide care din cele două explicaţii de mai sus este cea corectă; eventual denumire alternativă pentru ’podbal’ ?, etimologie: rom.

Atestări:

Limba Vecinei la V de Măgura Dumesnicului la Pipirig Neamţ,

p. cu Limba Vecină afl. Brusturatu la Tazlău,

vârful Limbă Vecină 1257m la NV de Soveja (posibil ca toponimul să se refere la populaţia de origine ceangăiască de pe valea Caşinului sau Oituzului care, din perspectivă sovejeană, este situată dincolo de vârful astfel denumit),

dealul Limba Vecinii 807m la S de Reghiu,

microtoponim Limba Vecină la Moigrad jud. Sălaj la 1901

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Limba vecinei, Limbă vecină

  1. Sorin5780 zice:

    E posibil ca în părțile Moldovei și regiunilor proxime să avem „vecin” (țăran dependent, supus în slujba feudalului), vecinaș (supus, șerb), vecinie, s. f. (condiția de iobag supus). Sună un pic sinistru să ai toponime ca „Limba vecinei” și să nu se referă la planta respectivă. Probabil că s-a pierdut sensul original și au gbăgat artificial un genitiv.Se întîmplă și invers: Baraolt era de fapt Bara-Oltului.

    Pentru „vecin” de mai sus, cred că avem un derivat din vicus (sat, așezare) cu sufix -inus/-ina/-inum, dar nu din seria clasică. Nu-mi amintesc să fi găsit undeva astfel de derivate. De fapt n-am găsit pînă acum un cuvînt dacic ca să-l leg de lat.vicus încă, căci am impresia că mai lipsește ceva. Chiar și fsat (alb.fshat) s-ar putea să fi desemnat mai întîi așezarea (lat.fixatum), apoi sensuri de săteni.(la fel ca vicus)

    Nu are sens să te referi la un vîrf cu „Limbă vecină” decît dacă e vorba de o plantă. N-am auzit pînă acum de o astfel de numire a unui loc doar pentru că se vorbește altă limbă în zona toponimului. Nu are sens nici pentru ceangăi să adopte o astfel de numire în comunitatea lor.Pentru ei, ceilalți sînt străini.
    Chiar și planta aceea (limbă vecină) e destul de bizar numită, dar nu fără o logică. În engleză e „hart’s-tongue fern” și se traduce limba căpriorului / cerbului (hart- A male deer, especially the male of the red deer after its fifth year). Etimologic hart și cerb au același radical IE.

    Avem totuși această mențiune în Dex: vecín (-nă), adj. – Bovin. Lat. vaccinus (Candrea). Se folosește numai în numele de plantă limbă vecină, s. f. (Scolopendrium vulgare). http://en.wiktionary.org/wiki/vaccinus
    Sufixul îmi aduce aminte de cel posesiv de origine slavă atașat numai numelor feminine .Ex: Mușată- Mușatin. E și sufix latin în același timp, deci alte confuzii. Probabil avem vacca-ina, adică *văcină cu accentul pe sufix.
    PS: de am fi avut aceleași resurse și pentru dacică, ce fericit aș fi fost! 🙂

    • vchindea zice:

      Vârful Limba vecină din munţii Vrancei ar fi fost denumit astfel de vrânceni (mai exact de cei din Soveja sau Câmpuri – care fac parte din Vrancea etnografică nu din cea politică) cu referire la locuitorii ceangăi aflaţi dincolo de el pe Caşin şi Oituz. Desigur e doar una din explicaţiile posibile, dar una care nu poate fi respinsă în totalitate.

  2. Sorin5780 zice:

    Cred că strămoșii noștri înțelegeau prin vecină „leac” (panaceu?) la fel cum azi avem vaccin din latina medievală vaccinus/vacina.
    Nu are sens să folosești derivatul ăsta sufixat din vacca. Dacă voiau să numească după vacă îi spuneau direct, limba vacii. Nu, eu cred că vecină vine direct din lat.vaccinus sau vaccina, legat de boala aia, cowpox(smallpox e vărsat de vînt, deci…?) .

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s