Fulgeriş

 Fulgeriş (9-10) 

Semnificaţie: în legătură cu rom. ’fulger’ cu sensul probabil de ’loc lovit de fulgere, loc unde nu creşte iarba’, în unele dicţionare de entopice se indică sensul de ’loc bătut de vânturi’ sau ’râpă adâncă’, eventual etimonul din Apuseni ’fulgeriş’,’copac, de regulă brad, crescut pe stânci, cu fibra densă, utilizat la fabricarea tulnicelor’, etimologie: rom.

Atestări:

p. Fulgeriş în Ivăneţ (atest. 1524)

p. Fulgeriş afluent Siret Bacău

Piciorulși p. Fulgeriș în bazinul Farcașei Stânișoara

p. Fulgeriş afluent Valea Largă afluent Râmnicul sărat la Spidele

Fulgerişul lui Ristea la Homorâciu Prahova

Fulgeriş la Guşoiu com. Glodeni Dâmboviţa

p. Fulgeriș afluent al Sâmbetei din Culmea Drăgușului în Făgăraș

Fulgerişului la Ocnele Mari Vâlcea

vf. Fulgeriştea 1148m la Întregalde Trascău

eventual Dosu Fulgerului  în bazinul Sălardului în Gurghiu (toponim fără o atestare certă)

Toponime derivate din apelativul ‘fulger’

Fulger la Jidoştiţa Mehedinţi

d. Fulgeru 254m la Ostrov Arad

p. Fulgerul în plasa Braniştea Iaşi la 1898-1902

eventual vf. Fulgu 1525m sau 1617m şi culmea omonimă în SV Ţarcului (vezi arom. ’sfulgu’,’fulger’)

eventual sat Fulgul com.Laleşti Tutova

eventual valea Fulgilor la Creaca Sălaj la 1901

Antroponime Fulger.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la Fulgeriş

  1. Victor Grigor zice:

    Care este originea sufixului ” -is”? Avem atatea toponime in tot spatiul romanesc: Arinis ,Paltinis ,Carpinis , Plopis etc. Daca sufixul „-et” provine din latina (Bradet ,Cornet , Nucet) , nu am putea atribui prezenta lui „-is” in limba romana substratului? Toponimul dacic Porolissum ar putea fi considerat o dovada in acest sens ?

    • vchindea zice:

      Majoritatea lingviştilor sunt de acord cu originea slavică a sufixului ‘-iş’. Toponimul Porol-issum nu este un argument destul de puternic, câtă vreme nu cunoaştem semnificaţia rădăcinii ‘porol’ nu putem avea certitudinea că morfemul ‘-iss-‘ are semnificaţia de colectiv comunicată de sufixul rom. ‘-iş’

      • Victor Grigor zice:

        Daca acest sufix ar fi slav ar fi obligatoriu sa-l gasim si in dialectul meglenoroman , atat de influentat de limba bulgara . Din cate cunosc eu , acolo nu este atestat . In schimb avem din belsug „-iste” ,”-ova”, „-es”,”-itsa” etc.

      • vchindea zice:

        Distanţa fonetica dintre sufixele ‘-eş’ şi ‘-iş’ este destul de mică. Oricum dacă ‘-iş’ ar aparţine substratului ar trebuii sa se regasească şi în meglenoromana. Sau lipsa lui s-ar explica tot prin influenţa slavică ?

  2. Victor Grigor zice:

    In meglenoromana am gasit doar ‘-et’: bradet, cornet(curnet). In schimb, in aromana avem ambele forme: Carpinis , in bazinul raului Aspropotamos , confirmat si de dictionarul lui Papahagi, precum si ‘frapsinet’.Este ciudat ca in aromana,unde influenta slava e cea mai mica, gasim ‘-is’, in timp ce in meglenoromana, unde avem cea mai puternica prezenta slava, nu.

  3. Victor Grigor zice:

    P.S. Am gasit ‘bigor’ si in meglenoromana : ‘piatra ponce’, dar si ‘muschi de copac’. Capidan il considera de origine bulgara.

  4. Sorin5780 zice:

    De ce primele două definiri cu ”sens probabil”, nu ai sursa bibliografică la îndemână? A doua chestiune, acel termen din Apuseni nu are sens prin tema fulger, corect? Poți da bibliografia, ca să știu unde să le caut?

    • vchindea zice:

      Așa la repezeală am găsit următoarea referință (chiar și așa, neacademică…):
      http://www.muntii-apuseni.eu/news.php?readmore=41
      Alta (deși e doar indirectă):
      http://editurauniversitaria.ucv.ro/dictionar-entopic-al-limbii-romane–vol-1/cuprins
      Aveam mai multe, dar momentan nu le gasesc.
      Ambele surse sugerează că evoluția semnatică a fost (după cum e și logic): ‘loc lovit de fulgere’ >> ‘obiecte/plante aflate pe locul respectiv’.
      Tradiții populare privind proprietățile speciale ale unor obiecte atinse de fulger – în acest caz lemnul – există, nu ar fi ceva excepțional.

      • Sorin5780 zice:

        ’fulgeriş’,’copac, de regulă brad, crescut pe stânci, cu fibra densă, utilizat la fabricarea tulnicelor’
        Te gândești la ceva similar cu durificarea lemnului sub acțiunea focului? Nu știu cum se fabrică tulnicele, dar nu cred că iau astfel de lemn (durificat ca vârful unei sulițe primitive).

        ’loc lovit de fulgere, loc unde nu creşte iarba’
        De obicei un foc provocat de fulgere face ca vegetația să revină puternic după aceea. Se practica destul de des incendierea pentru a obține pajiște grasă pentru vite, în America și Australia. Și la noi era la fel.

        ’loc bătut de vânturi’ sau ’râpă adâncă’
        Astea două sunt bizare. Primul ar putea fi tras dintr-un entopic fulgeriș, loc unde-s dese furtuni cu fulgere, dar al doilea nu mai are sens decât dacă avem un omonim, cu altă origine.

  5. Sorin5780 zice:

    ’fulgeriş’,’copac, de regulă brad, crescut pe stânci, cu fibra densă, utilizat la fabricarea tulnicelor’

    Pentru a explica acest cuvânt mă gândesc la entopicul a (se) învălgi (Apuseni. a îngrășa vitele); poate din vlagă (sau un autohton *valgă, *volg?). Vezi și vlog (DAR 2010) sau Volga. https://en.wiktionary.org/wiki/Волга#Russian

    https://en.wiktionary.org/wiki/flug#Albanian
    Adică am avea brad plin de sevă, iar fonetic se explică destul de ușor. N-ar fi prima astfel de transformare. Vezi arh.suvulca, suvelca (azi a sufleca; lat.*subvolvicare), fulg (fluguri; alb. flugë, shingle), alb.flug (swing, zest, zeal), fluier. Acum două luni mai aveam (cel puțin încă) două exemple, dar nu le-am notat. Pentru albaneză [v] lipit de [l] devine constant [fl]. Încerc să găsesc o confirmare și-n Română.

    https://en.wiktionary.org/wiki/flug%C3%AB#Albanian
    https://en.wiktionary.org/wiki/flug#Albanian
    https://archive.org/stream/TraditiiCodriiMusceluluiCRCODIN/traditii%20codrii%20muscelului%20CRCODIN_djvu.txt

    • vchindea zice:

      Altă sursă pe care o posed în original: Dicționarul Toponimic al României, Muntenia, vol.3, literele(E-J), pag.59, Ed. Acad. Române, 2009 unde apar chiar sensurile ‘neașteptate’ anume:’fulgeriș’,’loc bătut de vânturi, râpă, coată abruptă’ pentru jud. Dâmbovița. Evoluția semantică de la ‘fulger’ poate fi posibilă prin analogie, metonimie sau chiar confuzie.
      Vezi similar și unele sensuri ale lui ‘prelucă’ adică’crăpătură, staul de oi’
      https://dexonline.ro/definitie/preluca
      care nu au nimic a face cu etimologia apelativului (de la ‘luka’,’pajiște, luncă’).
      În ceea ce privește posibila legătură cu ‘vlag’,’umezeală’ vezi tot în
      http://www.muntii-apuseni.eu/news.php?readmore=41
      pentru instrumente muzicale se prefera lemn care ‘nu a auzit glas de izvoare’, adică uscat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s