Decinde

Decinde (5-8) 

Semnificaţia: vechi rom. ’decinde’,’dincolo, de cealaltă parte’ cunoscut cel puţin în Muntenia şi Moldova, în trecut era utilizată şi varianta fără sufix ‘de’ şi anume ‘cinde’, denumeşte de regulă locuri sau părţi de localitate aflate peste o apă din punctul de vedere al vorbitorilor,etimologie: lat. ’de hic inde’

Atestări:

sat Decindea com. Ciocăneşti Dâmboviţa

sat Decindeni Dâmboviţa

loc (stradă) Decindea la Voineasa Vâlcea

loc (stradă) Decindea la Malaia Vâlcea ?

loc Decindea la Butimanu Dâmboviţa (identic cu cel menţionat la Crevedia ?)

Decindea la Buftea Ilfov

eventual p. şi d. 687m Decsenge (Ghincenghe, Ghicenghe) la SV de Cheile Tureni Cluj atest. 1864 (fonetic toponimul poate deriva din ‘decinde’ prin palatalizare şi asimilarea consoanelor)

sat Cindia (Cindea) lângă Piatra Neamţ peste Bistriţa  

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Decinde

  1. Iusephus zice:

    Cuvântul e savuros: de fapt la origine e adverb, dar Voiculescu îl foloseşte ca substantiv: „Pe decindea Dunării”. Ca adverb vă dau o atestare minunată din Evangheliarul de la Sibiu (1551-1553) – în acest text e chiar frecvent: „Şi fu cănd obărşi Iisus aceste cuvinte, dusese den Galileia şi veni în părţile iudeilor decinde de Iordan [dincolo de Iordan] şi după el mergea nărod mult” (Matei 19:1).

  2. Iusephus zice:

    Am scris câteva rânduri despre toponimul „Bursuna” aici: http://www.carpati.org/toponim/bursuna/159/. Îmi este permis să vă întreb de unde această pasiune pentru toponimie? E o preocupare nobilă şi seducătoare (cred că dezinteresul faţă de acest domeniu în cercurile de specialitate e dat tocmai de tot mai slabele cunoştinţe geografice şi istorice ale românilor).

    • vchindea zice:

      In ceea ce priveste pasiunea pentru toponime cred ca intra la categoria, ‘cineva trebuie sa o faca si pe asta’ ‘… Realitatea e ca umbland si eu des la munte am resimtit la inceput dorinta de a intelege semnificatia denumirilor de locuri care apoi a devenit o datorie morala fata de muribunda civilizatia traditionala romaneasca. In ceea ce priveste toponimul Bursuna indicat as fi curios pe teritoriul carei localitati se afla ? Am consemnat si eu un toponim identic, in apropiere la Solont, dar din cate stiu aceasta localitate e in Munceii Uture, deci trebuie sa fie vorba de o atestare independenta.

      • Sorin5780 zice:

        Mă bag și eu în seamă pentru acest toponim bizar, Munceii Uture. Sunt sigur că te frământa de nu puteai dormi nopțile. 🙂
        Alte toponime: „Dealurile Uture: Solonț – Dl. Uturea Mare – Poiana Uturei – Lacurile Pustiei – Poiana Mare – Dl. Uturea Mică – Solonț” http://www.muntesiflori.ro/?s=uture

        Muncel nu are niciun secret (lat. monticellus; munticel, mușcel), în schimb uture…
        În DEX nu se găsește, în schimb am un dicționar de regionalisme în care apare următoarea definiție:
        uture s.n. (zool.; Olt.) viezure. 2. (Munt. Olt.; fig.) Om gras, care se mișcă încet. 3. (Munt.) om bogat, influent; om hain.
        Trebuie să fi fost mai răspândit în trecut conform atestării în toponimie. Etimologia sa e probabil necunoscută, nefiind amintit în nicio lucrare pe care am citit-o și nici traducerea s.viezure n-a dat vreun rezultat apropiat de acest uture.

        Altele: hútă, -e, s.f. – Sirenă (zona minieră Baia Mare). – Probabil din germ. Hupe „corn, sirenă„. Sunt numeroase localitățile cu numele Huta. https://ro.wikipedia.org/wiki/Huta,_Cluj
        Mai era un termen regional (rom.) coradical cu alb.hutë, hutin (vultur, bufniță, șorliță), dar nu-l mai găsesc.
        Poate avem o onomatopee în toate.

        PS: căutam o explicație pentru vechiul Utidava, așezare din Carpații Orientali. Un tracolog român l-ar fi tradus pe situl său drept „dava de sus”.

      • vchindea zice:

        Încă o dovadă ca problemele toponimice românești au fost cam aceleași în toate timpurile ! Sper ca aceasta nu înseamnă că sunt și nerezolvabile…
        Am postat în articolul ce aveam deja compilat pe această temă (… fără pretenții de originalitate, mai mult din alți autori, doar colectarea la un loc a toponimelor relevante îmi aparține). Sper că te ajută !
        În ceea ce privește hută, fără să știu exact etimonul, e un termen german sau slovac care indică o fabrică de sticlă. Apelativul și toponimele apar prin sec. XVII-XVIII când se deschid și primele manufacturi de acest tip la noi.

  3. Iusephus zice:

    Pe cea din Solonţ am văzut-o şi eu semnalată într-o notă a unei profesoare din zonă: dacă e şi la Solonţ, dar şi în Culmea Berzunţului (cea menţionată de mine), concluzionăm că termenul „bursună” avea circulaţie în zona Bacăului: din păcate s-a pierdut cuvântul, au rezistat doar toponimele. Tocmai această toponimie a formelor minore de relief ar trebui cercetată, fiind o adevărată comoară (1. valoroasă pt. că include cuvinte vechi, dispărute din limbă şi neatestate, fiind în principal regionalisme; 2. valoroasă pt. că indică aria de răspândire a unui cuvânt). Din păcate… prea puţine iniţiative. Mă bucură foarte mult ceea ce spuneţi: când ascensiunea montană este îmbinată cu căutarea pentru cele ale spiritului, viaţa devine ritual. Şi pe mine mă mistuie pasiunea pt. munte: nu am mers pe mulţi munţi, dar cei pe care i-am cercetat îs minunaţi. Ca toţi munţii în care omul nu a apucat să distrugă prea mult.

    • Sattila zice:

      Bună, eu mă duc destul de des la Cleja, Bacău, iar în graiul maghiar de acolo există cuvântul börzsöny, börszöny, însemnând un fel de roşu (mai închis), Dacă muntele Bursuna are ceva calitate „roşiatică”, cred că am găsit originea denumirii. Dealtfel există foarte multe toponime (denumiri de munţi, de sate) Börzsöny, Berzseny în Ungaria şi în Transilvania. Potrivit Dicţionarului Etimologic maghiar, börzsöny înseamnă un colorant roşu sau o specie de copac întrebuinţată ca şi colorant roşu. Este în relaţie cu un cuvânt arab care se pare că este sursa şi pentru italianul verzino, sârbo-croatul varzilo, spaniolul brasil, francezul bresil.

      • vchindea zice:

        Cred că acest comentariu trebuia adăugat la articolul ‘Bursună’, care conține multe din ideile expuse de către tine. Și în dialectele moldovenești există numele de culoare ‘bursuniu’, preluat probabil din maghiară, dar în ceea ce privește ‘bursună’ este vorba de o evoluție semantică suplimentară fiind vorba de o ‘materie tinctorială de origine feruginoasă’ sens care este atestat, din câte, știu doar în dialectele moldovenești. Ar fi interesant dacă cercetat dacă ceangăii cunosc acest sens suplimentar, dar în acest caz cercetările ar trebui îndreptate spre satele din zona submontană – Berzunți, Solonț – unde se manifestă aceste fenomene geologice și apare și atestări ale acestor toponime. Deasemenea derivarea cu sufix de agent ‘-ar’ din toponimul ‘Bursunari’ este mai probabilă într-un idiom indo-european (slav sau română) cu sensul de ‘persoană având această ocupație..’ sau ‘loc bogat în ..’ ca de exemplu în ‘bahnar’ sau ‘afinar’.

  4. Sorin5780 zice:

    Am găsit odată un autor care spunea că unul din numele vechi ale Dobrogei era Decindea (sau Decingea?) și-l traducea la fel ca tine mai sus. Sincer, nu-mi aduc aminte unde l-am găsit.
    Cred că numele complet era Decindea Dunări cum era gr. bizantin PARISTRION = de la Dunăre (Paradounabon/Paradounabis).
    Un geograf arab numește același teritoriu Burgean (Brugean) și un oraș important al ținutului, Vicina, deci iar e ciudat. Amintește de numele ulterrior al Dobrogei înainte ca acesta să fie consemnat peste 3 secole!
    http://istoriefurata.istorieveche.ro/istoria-dobrogei-din-secolul-al-iv-si-pana-anul-1400/
    https://www.britannica.com/biography/al-Sharif-al-Idrisi
    Al Idrisi moare în 1165 sau 1166, deci cu mult înaintea lui Dobrotă sau Dobrotici în sec.14
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrotici_al_Dobrogei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s