Originea şi semnificaţia toponimului Heniu

Este vorba de numele vârfului Heniu 1611m, cel mai înalt din munţii Bârgăului. Istoria apariţiei acestei denumiri începe cu atestarea în 1311 a localităţii, în prezent dispărute, ’possessionem Pettendorf vocatam inter Iaad et Alpes’ adică satul Pettendorf localizat între satul Livezile jud. Bistriţa de astăzi şi munţi. Această posesiune era donată de regele Carol Robert lui Ioannis fiul lui Geubul de Bistriţa, foarte probabil un nobil sas al cărui nume conform normelor moderne ar fi probabil Johann fiul lui Goebbel. După 1334 această localitate nu mai este amintită în documente fie în urma contopirii cu o altă localitate (eventual Bârgăul sau Livezile) fie în urma plecării locuitorilor. Într-un act de la 1328 este amintită pentru prima dată posesiunea Purgo (Bârgăul de astăzi) care, împreună cu Pettendorf, era întărită lui Ioannis zis şi ’Henul’ fiul lui Ioannis fiul lui Geubul şi iobagilor săi care erau sfătuiţi să nu se băjenească ci să rămână aici sub protecţia voievodului Transilvaniei. Este evident că toponimul Heniu conservă memoria numelui acestui potentat cu întinse posesiuni în valea Bistriţei Ardelene, în timp ce numele unui deal de la NE de Livezi şi anume Gibelsreeg (‘Locul lui Goebbel’ în dialect săsesc) păstrează amintirea strămoşului său.

 Dacă aceste lucruri era cunoscute şi până acum o problemă nerezolvată, după cunoştiinţele mele, ar fi semnificaţia antroponimului destul de neobişnuit ’Henul’. O primă ipoteză ar fi că este vorba de o formă diminutivală ’Hannl’ a numelui ’Johann’, formă puţin atestă istoric dar care nu ar fi imposibilă morfologic. O altă ipoteză ar fi că antroponimul derivă din etimonul german ’hann, honn’ folosit de saşi în perioada medievală cu sensul de ’primar, conducător al satului’ la care s-a adăugat articolul hotărât românesc ’-ul’. În acest caz porecla lui Johann trebuie să derive de la funcţia pe care o ocupa în mod real sau o expresie eufemistică a autorităţii sale asupra posesiunilor amintite. Un alt toponim care ar putea păstra amintirea ’hann’-ilor medievali ar fi Valea Heniei de la Căstău jud. Hunedoara care se poate să fi fost proprietatea primarilor saşi din Orăştia aflată în apropiere şi să fie denumită deci în consecinţă.

 Revenind la toponimul bistriţean este de observat că denumirea s-a păstrat doar în memoria populară astfel, deşi toponimul trebuie să fi existat la acea dată, muntele este consemnat oficial la 1532 drept  ‘Kahlberg’ adică ‘Muntele gol’, iar o hotărnicie de la 1579 a domeniilor Livezile şi Bârgău foloseşte sintagma germană ’Schneegebirge’ adică ’Munţii înzăpeziţi’. Atestări ulterioare ale toponimului, de data aceasta cele populare, sunt: 1745, 1782-5 Henyul, 1839 Hennul.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Varia și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s