Ciumerna, Ciumârnă, Cemernic

Ciumerna, Ciumârna (10-12) 

Semnificaţie: posibil rom. ’ciuma’,’vârf de munte’, entopic cunoscut la arom., la dacorom. apare doar ca toponim, sau ’ceme’,’creştetul capului’, mai curând însă slav.’cimir’,’otravă’, vezi şi est-slav. ’cemernik’,’spânz’ probabil cu sensul topografic de ’loc cu plante otrăvitoare ocolit de păşunat’, vezi şi arom. ’nciumira’,’a se otrăvi, amăgii’ având aceşai origine, etimologia: probabil origine slavă considerând distribuţia, şi terminaţia ’-na’, pentru ’ciuma’ provenienţă din lat. ’cyma’,’unflătură’

Atestări:

 pas şi sat Ciumerna în Obcina Mare

sat Ciumernic în dep. Întorsurii Buzăului

sat Ciumărna în jud. Sălaj valea Agrij (atest. 1473)

platou Ciumerna 1290 m  în Trascău

loc Sumerna la S de oraşul Victoria (Făgăraş)

pârâu la Cornereva în M. Cernei 

p. Ciumernic la Căpâlnaş Arad

eventual piciorul Ciumârca în M. Bistriţei la NV de Grinţieş

pârâu în M. Stânişoarei la Găineşti

Szumernye microtoponim la Chiueşti Cluj la 1898

Szemernye microtoponim la Dumbrăveni (Ganci) Ciceu-Giurgeşti jud. Bistriţa la 1750

Kulmia Csemernikului în Semenic

Atestări în alte ţări:

Bulgaria : munte Chumerna (Sliven), Slovenia loc. Čimerno , Bosnia munte Čemerna, Rusia, Ucraina,

atestări vechi: Csynerma sau Csememnehawasa la 1299 în Trascău (platoul Ciumerna de astăzi), Csemerna la 1254 în E Slovaciei

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Ciumerna, Ciumârnă, Cemernic

  1. Alin Popa zice:

    Pentru ?Ic Ponor exista o explicatie in privinta toponimiei? De ce tocmai Ic Ponor? Multumesc,

    • vchindea zice:

      Ar trebui eventual creat topic-ul ’Ic Ponor’ daca subiectul e de interes special pentru cineva, având în vedere că articolul de faţă se refera la alt toponim. În principiu ’Ponor’ este clar, având în română pe lângă sensul cunoscut din literatura geografică de ’loc în care apa dispare sub pământ’ şi sensurile populare adiţionale de ’râpă, vale cu versanţi abrupţi’. În ceea ce priveşte ’Ic’ explicarea lui prin ’ic’,’cui mare, pană de despicat lemne’ se oferă de la sine deşi nu este neapărat corectă. Cuvântul e cunoscut în Transilvania fiind un împrumut din maghiară. În ceea ce priveşte sensul unei astfel de compuneri aş vedea cel puţin două: fie o metonimie sugerând ideea de ’loc unde se despică buştenii’ prin asocierea activităţii ;i a locului cu unealtă folosită, fie o derivare antroponimică de la un nume ’Ic, Icu’ (sunt atestate astfel de antroponime). E de remarcat că topica este stranie pentru limba română (ar fi de aşteptat un ’Ponorul icului’ sau ’Ponorul lui Ic’) astfel încât nu este exclusă o influenţă străină în ceea ce priveşte fixarea acestui toponim în forma cunoscută astăzi. Îm pare rău că nu pot oferii mai multe certitudini dar aceasta este situaţia cu multe dintre toponimele întâlnite.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s