Caprifoi, Cătrăfoi

Caprifoi, Cătrăfoi (11-12) 

Semnificaţie: în prezent se cunoaşte rom. ‘caprifoi’,’Lonicera sp.’ a cărui etimologie porneşte lat. de la ’caprifolium’, majoritatea autorilor susţin însă că acesta este un cuvânt cult. Însă frecvenţa destul de ridicată şi vechimea toponimelor (unele datează de la 1770), răspândirea lor în zone cu toponimie veche (Apuseni, Maramureş, Banat) indică fără drept de tăgadă existenţa unui etimon vechi rom. ‘caprifoi’ care a suferit în unele cazuri fenomenul de palatalizare prin care au rezultat formele ‘Cătrăfoi’. Posibilitatea ca toponimele să surprindă totuşi semnificaţia cuvântului cult, eventual ca şi împrumut latinist din sec. XVIII, mi-se pare practic nulă din următoarele considerente: pătrunderea cea mai timpurie a cuvintelor latiniste în limba populară ar corespunde aproximativ anilor 1750-1760 ceea ce presupune o perioadă foarte scurtă de timp până la fixarea toponimică a acestui termen înainte de 1770, cele mai multe cuvinte de acest gen sunt termeni administrativi sau de cultură, mai puţin termeni botanici, cu atât mai mult când este vorba de o plantă ‘Lonicera sp.’ având în principal utilizări ornamentale (eventual singura utilizare practică ar fi cea meliferă) ceea ce nu ar favoriza pătrunderea termenului în limba populară şi cu atât mai mult fixarea lui toponimică în zonele montane. Posibile semnificaţii alternative ale etimonului atestate sau cunoscute popular şi în prezent: ’morcovul, Daucus carota’, alte plante denumite popular ’caprifoi’ , ’Evonymus verrucosa – verigariul’ , ’Fillipendula ulmaria – creţuşcă’ , ’Vinca minoris – saschiu’, ultima pare şi cea mai credibilă sursă a toponimelor deoarece şi alte sinonime populare sunt fixate sub formă toponimică, vezi toponimele ’Foiofiu’, ‘Saschiu’, ‘Brebenoc’. Conform mărturiei lui Stefanelli de la 1915 lemnul de ‘caprafoi’ era foarte căutat pentru confecţionarea bâtelor ciobăneşti datorită rezistenţei sale,ceea ce sugerează că sub această denumire s-ar ascunde ‘lemnul câinesc, Ligustrum vulgaris’ sau ‘salba moale, Evonymus europaea’. Cea mai probabilă rămâne o etimologie latină pe o cale neelucidată încă: fie cuvânt moştenit, fie derivare internă românească, fie un împrumut din latina medievală. Iată un caz în care studiul toponimelor poate contribui la îmbogăţirea lingvisticii generale, revelând existenţa unui cuvânt al limbii populare necunoscut pe alte căi !

Atestări:

Dâmbului Caprifoiului cca. 534m lângă Topa de Criş în Pădurea craiului

şeaua Cătrăfoi la E de Chişcău M. Bihor

dealul Caprafoiului sau Capratoiului ? la S de Morlaca Vlădeasa

dealul Caprifoiului lângă vf. Vulcan (1257m) M. Bihor

culmea şi pârâul Caprifoi la E de Poiana Mărului în M. Ţarcului

cătunul Căprăfoi la Negreni jud. Cluj (eventual identic cu grupul de case identificat drept Caprifoiu pe hărţile austro-ungare din 1910)

microtoponim Cătrăfoi la Dumbrava în Ţara Lăpuşului

Caprafoi la Copalnic Deal Chioar

Catrafoi 1270 m şi p. la S de pasul Rotunda în Suhard la 1769-73 şi ulterior

Kaprafoi cca. 1100m la S de Bauţar în Ţarcu la 1769-73

microtoponim Caprafoi la Voineasa pe Lotru (în alte surse apare ca şi Capra Foii, prin etimologie populară, confundat uneori cu vf. Săscioarelor 1042m, în prezent cartier în Voineasa)

eventual p. Căptăroiul afluent Bârnărel în Bistriţei

 Posibilă legătură cu numele vârfului Fetifoi 1292m în Bucegi ?

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Caprifoi, Cătrăfoi

  1. Sorin5780 zice:

    Îi mai spune cașie, iar amicul Roderick propunea două cuvinte din care ar putea proveni: ”casia ”a fragrant, shrub-like plant, mexereon, also called” -latinlexicon.org) Sau cf. gr. kissos ”iederă”, trecut în lat. cissos?” comentariul 5: https://hroderic.wordpress.com/2014/09/02/toancele/#comment-10084
    https://en.wiktionary.org/wiki/caprifoi
    Ar putea fi păstrat în toponimia Țării Românești: Cașoca, Cașauca sau Cașaucea. Alții credeau că înseamnă târlă turcomană a cumanilro sau pecenegilor.

    Alt nume, vonicer (probabil din lb.slave sau autohton prin *u̯e-n-k- ”to bend” – lat. convex): cehul vonet (to smell), vune (flagrance, smell, odor), slovenul vonj (stench; odor, smell), slovac vona, polonez won > IE *ane- to breathe , to blow. https://hroderic.wordpress.com/2013/03/15/vonicer-si-boz/
    VONICÉR ~i m. Arbust cu ramurile în patru muchii, având frunze lucitoare și flori albe-verzui. /
    Sinonimul său, cătrăfoi, ar putea surprinde numeralul patru (lat. quattuor, alb.katër)

    • Sorin5780 zice:

      E o câmpie Vinga în Banat. Ai studiat cândva problematica asta?

      Eu am găsit în unedoare un verb a se vinge (a se bate), coradical cu got. weihan, “to fight”) și latinescul a învinge, învince. Nu știu dacă rad. *weyk- (“to overcome”) e cel mai potrivit. Probabil vine tot din PIE *weyǝ- „to twist, to weave” (*u̯e-n-k- ”to turn, to bend”)
      https://en.wiktionary.org/wiki/vinco#Etymology_2
      //engl. withe, v.ind. véṇu- m. `bamboo, reed, cane’//

      Ăsta e conceptul pentru luptă (arh.bură, a se bura; a se râmboi; NP Râmboi, tracic Rumbodona, alb.rrumpull, rrumbull, rrëmbyer), dar la fel de bine poate numi și o plantă (plântă, sad) ca vonicerul, cașia, așa cum am comentat eu ,dar și domnul Roderick.
      La fel de bine putea da un nume pentru câmpie: vezi etim. lat.campus (*kh₂emp- “to bend, curve”, germ. kampf, lat.nemus, gr.nemos (*nem- bend, curve, turn; der.nomados) și altele.
      Poate Vinga înseamnă ceva banal în bulgară sau maghiară, dar eu îl văd cu sensul de câmpie în limba preromanicilor. 🙂 https://ro.wikipedia.org/wiki/Vinga,_Arad

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s