Bulz

Bulz (44-55)

Semnificaţie: rom. ‘bulz’,’bucată,bulgăre’, în toponime se foloseşte în special pentru a denumi stânci având un astfel de aspect, etimologie: în general se consideră cuvânt de substrat echivalent alb. ’bulez’.

E interesant de observat distribuţia acestui toponim care cuprinde în special zonele cu toponimie ‘veche’ românească, şi anume: Maramureş, Apusenii, Haţeg, Banatul nordic şi ţinuturile limitrofe.

Atestări:

M. Aninei – 1 – Tâlva Bulzii (peste 800m) la NV de depresiunea Almăjului

M. Valcan – 3– Cheile ? Bulzului pe valea Bistritei, În Bulzuri în cheile Bâltei, pârâu Bulzu în defileul Jiului

M. Godeanu – 1– vârful Bulzu (Bulizu – 2245 m) şi culmea omonimă (Bisericile Bulzului, Golu Bulzului)

M. Ţarcu – 1 – vf. Bulzum la 1769-72 (în prezent Sturu 1823m)

M. Retezat – 2 – muchia Bulzului lângă vârful Cărunta, stânca Bulzul 1001m la S de Zăvoi (Măceşti)

M. Parâng  – 0 – 2 – Burzul ? la vest de valea Galbenului, pârâu Bulzu (sau Huluzu ?) afluent al Lotrului

M. Şureanu – 2 – Bulzu (1192 m) în zona Ohaba-Ponor, Bulzu Măgurii la Baru mare (poate identic cu Bulsu Streuluj de la 1770, actualmente Piatra Tinului)

M. Cindrel – 1 ? – valea Bolzii afluent al p. Niculeşti

M. Lotrului -1? – vf. Balţuri (probabil Bulţuri) la Voineasa

M. Căpăţânii – 1? – p. Bolţuri sub Piatra Târnovului

M. Buila – 2 – stânca B. La V de cheile Bistriţei, pârâul Bulzu afluent al Otăsăului

M. Cozia – 1 – vf. Bulzului (1565 m)

M. Făgăraş – 2-3 – Bulzul (1384 m), eventual Piscu Balţului 1690m pe Muchia Tătaru, Bulzul Mahăriii (1750 m) pe Piscul Albotei

M. Perşani – 1 – toponim B. la Comana

M. Bihor – 5-7 – Piatra Bulzului (967 m) şi satele Bulzeştii de sus şi de jos, vf. Bulzişor (1032 m), valea Bulzului afluent al Crişului Băiţa, Piatra Bulzului şi valea Bulzului afluent al Crişului Pietros la Boga, valea Bulzului  afluent al Albacului, deal Burzeşti (1071 m) ?, deal Bolţuri lângă Gârda (de la forma ’bulţ’)

M. Vlădeasa – 2- sat Bulzu, valea Bulzilor afluent al Drăganului

M. Pădurea Craiului – 2 – deal Bulzu (581 m) la vest de valea Vida, Piatra Bulzului (912 m) la vest de valea Iadului

M. Codru-Moma – Dealul B. Lângă Botfei

M. Trascău  – 5 – Piatra Bulzului (938 m)şi pâraiele omonime la S de Poiana Galdei, La Bulz cătun lângă piatra Butanului,  vârful Bulz (909m) în zona Bedeleu, deasupra Hudei lui Papară, piatra Bulzului (1030 m) şi pârâul afluent al Ighiului, Bulz la Geoagiu

M. Metaliferi –2 – vârf Bulzu (708 m) la N de Hărţăganic (legătura cu Valje Butzului de la Luncoi ?), dealul Bulzului la S de Brăzeşti

Muntele Mare – 1 – B.  1092 m la V de Scăriţa-Belioara

M. Gutâi – 3 – Bulzul la vest de Cavnic, poiana şi piatra Bulzului (1051 m) la N de Baia Mare, stâncă pe versanţii vârfului Vezău

M. Lăpuşului -1?- d. Bulş lângă Cufoaia ? Lăpuş

M. Călimani – 1 –Vârful şi piciorul Bulzului (1310 m) la S de valea Budacului

M. Măcin – 1 – dealul Îmbulzita 291m lângă Sulucu Mare

 Dealurile Lipovei – 1 – sat Bulza (jud. Timiş)

top. Bulza la Oarda Alba

sat Bulzeşti – Dolj (derivat din antroponim)

sat Bulz inclus în Uricani

microtoponim Bulz (loc de coasă) la Giuleşti – Maramureş

Bulziş în apropiere de Târgu Ocna ?

Pentru etimologia din lat. ’bolidus’ vezi stânca Bolidu de la Buseşti Mehedinţi

 Toponime similare în alte ţări: localitate Balza (Balez) Kosovo, localitate Balez Albania

E interesant de observat că acest termen pastoral rom. a fost împrumutat în dialectul goral al limbii polone în forma ‘bundz’ semnificând ‘un tip de caş tradiţional’. În acest caz a avut loc o transformare semantică a cuvântului de la sensul primar de ‘o bucată de caş’ la sensul modificat de ‘caş în general’. Urme ale semnificaţiei primare cu implicaţii topografice se găsesc şi în Carpaţii Polonezi, astfel o stâncă calcaroasă din masivul Pieniny se numeşte Lipky Bundz, denumire paralelizată de numeroasele toponime similare din Carpaţii româneşti.