Bucin

Bucin (14-15) 

Semnificaţiie: cel mai probabil rom ’bucin’ variantă veche a lui ‘bucium’ cu sensul, cel mai probabil în toponime, de ’trunchi de copac, ciot’ deşi nici sensul mai cunoscut în prezent de ’instrument muzical’ nu poate fi neglijat complet. Etimologia acestui etimon este latină.

Alternativ, rădăcina slavică ’buc’ ‚’fag’ cu derivate toponimice ‘Bucina, Buciny’ fecvente în zonele cu toponimie slavică. 

 

Atestări:

 

Verfu bucinurilor la Plopiş Chioar

Piatra Bucin 354m la Aluniş Someş Sălaj

pas 1287m în Gurghiu

pârâu afluent al Gurghiului la Ibăneşti

Verfu businului 488m la Milaş Bistriţa

poiana la E de Soveja în subcarpaţii Vrancei

valea Bucinilor la Paloş jud. Braşov

dealul Bucin la Ohaba de Secaş jud. Alba

Bucina la Rădmăneşti în Banat

dealul Buşinului în Mehedinţi

Gruniul Busin 284m la Dognecea

Bucini la Sacoşul turcesc

deal Bucin la N de Sălişte Sibiu

d. Bucin la Livezi Bistriţa ?

pădurea Bucin la Tirimia Mureş

p. Bucinilor (sau Buciniş) la Sălcud Mureş la 1770

Antroponim pe valea Gurghiului şi Beica (de la care provin, cel mai probabil, toponimele identice din M. Gurghiului).

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la Bucin

  1. Aş propune ca varintă să o analizezi, forma Butin (exploataţie forestieră,denumire doar în Maramureş) şi forma bute( vas mare din lemn confecţionat din doage,în care se păstra fructele,mai are sensul de trunchi mare de copac)
    Forma de Butin apare doar în Maramureş şi dacă apreciem graiul ca cel mai vechi nordic, am putea să constatăm o transformare din t în c .
    Iar bucin să fie un instrument de cântat la munca forestieră transmis tuturor .
    Ştim Timişoara ,Cimişoara şi alte exemple.
    Denumirea apare şi în ucrainiană şi se pare bute şi în germană deci etimologia pare a fi una slavă pentru Butin. Nu ştiu alt popor comun .
    Eu nu ştiu dacă îi plauzibil, dar cântatul la români era pentru a alunga monotonia de multe ori în timpul munci. |Mi se pare o pistă de analizat pentru tine.
    Ar explica şi sensul de ciot de copac un pic . Şi aş merge pe o etimologie slavă din motive istorice.

    • Sorin5780 zice:

      Butin ar trebui să aibă o familie lexicală foarte numeroasă pe tot cuprinsul țării dacă am dreptate: proto-dacic *but- (a lovi, a tăia sau a reteza) , coradical cu lat.futuere, fustis, refūtāre, cōnfūtāre < IE *bʰew- ‎(“to hit”).

      Oronimele „Buta” ( vârf în Retezat ), „Buteasa” (în Apuseni)
      îmbutușí, îmbutușésc, vb. IV (reg.) a urni cu forța pe cineva din loc.
      butai, s. n. (înv., stup)
      buturi (resturi; Apșa de jos)
      butușină (ciot)
      butaș/boteș
      butuc (Var. butug, butur, butor, butoare, butău, butură, buture).
      butác, -ă adj. (d. but 1. Cp. și cu butuc). Scurt și gros, vorbind de coarnele boĭlor: coarne butace. Care are coarne butace (saŭ și cĭunt de un corn): boŭ butac. – Și butácĭ, -ce, pl. tot -cĭ, -ce (ca sugacĭ).

      a buti ( a se revărsa, a năvăli)
      butica (nimeri, pica)

      botuș, botășe (Mold. "grupate în turme mici, formate din oile bătrâne sau sterpe şi din berbecii care prisoseau, separate de turma mare care pleca în transhumanţă"; top. Botușani, Botoșani) https://limbaromana.org/revista/formarea-numelor-de-sate-din-valea-superioar%C4%83-a-bistri%C5%A3ei/

      • Sorin5780 zice:

        Mai demult mă gândeam la trecătorile naturale Tapae și Boutae spre centrul politic dacic ca traducându-se pur și simplu …trecători, pasuri.
        Tapae ar putea fi înrudit cu reg.tapă (tăietură), iar Boutae cu rad. *but de mai sus.
        https://ro.wikipedia.org/wiki/Tapae

        Nu știu ce vrea să însemne terminația -ae sau -e (depinde cum le analizezi). Poate fi un sufix genitival foarte vechi, daco-latin, sau o terminație de plural, tot daco-latină.

  2. Sorin5780 zice:

    „Judeţul Harghita: Bilbor („pădure de brazi argintii”); Bistricioara („Bistriţa –Valea Repede”); Bucin („pădure de fagi”); Delniţa („pământ de lucrat”)[..]”
    http://informatiahr.ro/lucrarea-romanii-din-covasna-si-harghita-in-hidronime-si-toponime/

    Nu cunosc limbile slave așa de bine, deci întreb, cât de siguri sunt lingviștii noștri că bucin este slavic. Eu nu cred că am mai dat peste așa ceva, bucin, cu sensul de „pădure de fag”. Știu de bucov, cu sufixul ce indic apartenența -ov și astfel indică și pădurea respectivă, apoi bucovină, termen generalizat în româna veche.

    Acest sufix -in cu var. -en este în câteva limbi indo-europene o terminație care formează pluralul: eng.oxen (boi), paștun plarini (strămoși, înaintași), german BUCHEN (fagi), alteori este genitival, de apartenență, ce ar indica un derivat ca cel de mai sus. Dar noi am păstrat acest sufix genitival în câteva cuvinte vechi, din latină.

    • Sorin5780 zice:

      Sufixul -en de plural este de asemenea folosit în albaneză: nipën (nepoți), priftën (preoți), kulpën/kurpën (curpeni).
      Ca și la noi de altfel, [e] între două consoane dure devine ă = alb.ë.

    • vchindea zice:

      Toponime autentic slave Bucin/Buciny sunt cunoscute în Slovacia. Pe teritoriul românesc concurează ca explicație rom. ‘bucin’,’trunchi/bucium’.

  3. Sorin5780 zice:

    Eu nu cred că fagul, un copac atât de caracteristic și prevalent țării noastre în toate timpurile, nu are și un nume preromanic. Lingviștii oscilează pentru acest slavic *buk (fag) între origine „proto-slavică”, dar necategorisit încă, sau împrumut germanic (din gotă sau *bastarnă).
    Pentru mine nu-i clar deloc cum s-a dezvoltat semantic bucin (trunchi) și bucium din lat.bucinum. N-are sens!
    BÚCIUM2, buciume, s. n. (Pop.) 1. Trunchi sau buștean (de arbore); spec. butuc de viță de vie. 2. Butuc (al roții carului). – Et. nec.
    Nici măcar instrumentul de suflat care la noi era de 3 m, specific alpin, iar bucinum era o trompetă de formă circulară, împrumutat de la celți, dacă îmi aduc bine aminte.

    În schimb, dacă aveam fagul dacic numit tot *buk (* *bʰew- ‎“to grow”; alb.bung – Quercus sessilis) ar explica foarte multe. https://en.wiktionary.org/wiki/bung#Etymology
    De observat că același radical IE a dat vreo doi termeni pentru „trunchi”. Lipsește germ.baum din link și mai multe dacisme probabile.
    La fel și folosirea sufixului -in(ă): slatină (?), ciotină (loc cu multe cioturi), gărdină/grădină, gardină, zidină (grădiște, grădet), etc.
    Ce mă enervează când trebuie să dau repede exemple. Îmi vin în minte numai acelea (slavice) care nu-mi servesc prea mult.

    PS: am căutat Buciny și dă niște păduri, dar ce este până la urmă, o formă de plural, fagi, sau un derivat cu sufix genitival (buciny – fagilor) ? Au și slavii terminația de plural -in.

  4. Sorin5780 zice:

    Săptămâna trecută mă gândeam la posibilitatea de a avea prin buciniș (cucută; probabil corad. cu bucin, bucium) și cucută (alb. kukutë) niște cuvinte autohtone.

    Planta asta are trupina goală pe dinăuntru. De aici și denumirile sale vestice: https://en.wiktionary.org/wiki/kex

    Pentru bucin(-iș) nu știu cum să-l analizez, n-am găsit corespondenți albanezi, dar amintesc aici alb.bokë (2) și reg.boacă (nimic) https://en.wiktionary.org/wiki/bok%C3%AB

    Aveam o teorie originală mai demult, că acel bokë ar veni din *bhok (foc) și ar fi o formă de participiu scurt, multe exemple în albaneză și câteva în română. Apoi m-am gândit și la acel radical IE *bʰosós, de unde vin sl.*bos (desculț) și eng. bare sau alb.bosh, bosht (rom.boștură, boșted= sec, gol).
    https://en.wiktionary.org/wiki/bare#Etymology_1

    Cred că bʰosós nu-i decât un derivat din morfemul *bʰa- „to shine”, extrem de important și cu o familie extinsă la nivelul IE.
    De aici vin alb. ballë (frunte), baltă, balcă (alb.baltë), adj.arhaic bală, baloș (alb.balë, „bursuc, pată albă”; adj. balosh, balash),
    https://en.wiktionary.org/wiki/ball%C3%AB
    https://en.wiktionary.org/wiki/bal%C3%AB#Albanian

    Ce vreau să spun cu acel bokë? Cred că ar putea proveni din *bʰa, ca și acel *bʰos(-ós). Semantismul este același mereu. Vezi alb.lakuriq (nud; *lewk- to shine) sau rad.*negʷ-[1]
    „bare, naked” (lat.nudus; rom.neagă; poate și top.Negoiu) din morfemul *ney- ‎“to shine” (lat.niteo; nitidus; rom.neted; nedeie= loc plan pe vîrful unui munte.)
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/neg%CA%B7-

    Vezi și arm.merk din *mer(k) „to shimmer, shine” (lt.merus, ”pur”, rom. more, ”om foarte frumos”; alb.murgjan , „white, sparkling horse” = rom.murg; murgă, ”auroră, zori”)
    https://en.wiktionary.org/wiki/%D5%B4%D5%A5%D6%80%D5%AF#Old_Armenian

    Mai caut! Instinctul îmi spune că e ceva mai mult decât opiniile astea academice slab argumentate.

  5. Sorin5780 zice:

    „cupaciu” = copac sau stejar
    „cupâcinâ” – stejăriş ( cf. Dicţionarului lui Papahagi )

    Același sufix dintotdeauna! În unele limbi slavice, dacă există acest Buciny, că nu-l găsesc, probabil e germanic.
    LA NOI TREBUIE SĂ FIE UN CONSTRUCT PERFECT normal, nicidecum unicat. Mă gândesc că aveam niște arii în care unele afixe erau mai comune decât în altele.
    Mi-aș dori să avemo țară ca Elveția de frumoasă și bogată, plină de păduri, plină de oameni care apreciază natura și contribuie direct la programe de reîmpădurire. Iar toponimia să fie îmbogățită prin eliminarea unor porcării slavice, maghiare sau turcești pe care nu le mai înțelegem. 🙂

    Bucin, *buciște, *bucar, *bucet, bucovină..mi-a scăpat ceva? Bucovina o păstrăm, de dragul istoriei. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s