Agest

Agest(4) 

Semnificaţie: rom. dialectal ’agest, agestru’,’crengi, aluviuni la cotul unei ape’ cunoscut în Maram., V Trans., Banat, verb ’a agesta, a agesti’,’a îngrămădi, a proteja, a se aciua’, etimologie: lat. ’aggestum’,’fortificaţie’ care corespunde cu sensul de ’a proteja’, neologismul derivat din franceză ’agestru, agestre’,’con de dejecţie al unei ape’ corespunde semantic cu sensul de ’aluviuni’ ceea ce sugerează că acest sens era cunoscut încă din latină.

Atestări

microtoponim Agesturi la Rozavlea Maramureş

p. Argestru afluent Bistriţa în depresiunea Dorna

p. Argestru afluent al Bistricioarei la Bilbor

toponim Ajest (Agestru) pe p. Strâmba afluent al Prutului în ţinutul Tigheci la 1556

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Entopice și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Agest

  1. Sorin5780 zice:

    agést, -uri, (agăst, ageăst), s.n. – 1. Îngrămădire de pietriș, nisip, lemne, vreascuri la gura sau la cotitura unei ape; lom. 2. Unealtă rea; om rău (Budești). 3. Lemne slabe, vreascuri, putregaiuri (Strâmtura). 4. „Ageăst i se spune unei femei leneșe, neglijente” (Giulești). 5. Vorbe de ocară pentru om rău: „taci, mă, ageăstule!” (Vișeu), (ALR 1973: 679). – Lat. aggestum „întăritură, fortificație” (Hasdeu, DA, DEX).

    Cum pot veni acestea din lat. aggestum(fortificație)? Nu e posibilă o astfel de derivare oricît de mult forțezi sau tragi metafora. Mai degrabă verbul care stă la baza lui aggestum avea de fapt și alte derivate conforme cu sensurile din română, conform urm.:
    http://en.wiktionary.org/wiki/aggero#Latin
    ad-gero, de unde gero era arhaicul *ges cu rotacizarea lui s specifică unei părți a germanicilor și latinilor.
    Deci noi păstrăm o formă a lat.vulgare foarte arhaică.

    Ar mai putea fi ceva asemănător cu gr.agora și verbul ageirō, “I gather” sau lat.aggrego. http://en.wiktionary.org/wiki/%E1%BC%80%CE%B3%CE%BF%CF%81%CE%AC
    În alb. se formează cuvinte folosind sufixul cuprinzător -isht. Exemple:
    ranishtë (nisipărie, groapă de nisip) din rërë(rotacizat din rënë); lëmishte- murdărie etc.

    Unealtă rea sau om rău vin din alt radical, poate IE*agh (vile, bad). Aghiuță ar putea continua o formă ag-lo (sufix -lo ce forma „nomina gentis” (conform.lui I.I.Russu), la fel ca cel din viezure, dar rotacizat; păstrat mai bine în alb.vjedhulle.

    • vchindea zice:

      Posibil ca ‘aggestum’ să nu fie etimonul corect dar derivarea semantică pe linia ‘lemne slabe, vreascuri, grămadă’ -> ‘om inutil’-> ‘om leneș, rău’ este perfect posibilă, deci sensul obiectiv trebuie să fi primat celui moral. După cum spui originea trebuie să fie în ‘aggero’ într-o formă sau alta. Sufixul alb. ‘-isht’ mi se pare perfect echivalent semantic și fonetic slav. ‘-ishte’ și rom ‘-iște’ astfel că istoric – dar și fonetic – este puțin probabil să explice ‘-st’ din ‘agest’.

  2. Sorin5780 zice:

    E posibil să avem și o derivare din IE *ank- „to bend, to curve”, conform cu lat.angulus și sl. ǫg (ъ)lъ sau gr.ankos : http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=++89&root=config
    http://en.wiktionary.org/wiki/%D5%A1%D5%B6%D5%AF%D5%AB%D6%82%D5%B6#Old_Armenian

    Definiția spune că agestul se produce sau se face la cotitura unui râu. Din sensul „îndoit, strâmb” pot ieși toate metaforele: slab, om rău sau unealtă rea, lemne slabe, lene, neglijență. S-a întâmplat în mai multe limbi IE și din radicali diferiți.
    Citisem undeva de o așezare tracică Angissos(sufix -sos; ex: Kurpisos din *kurp- a săpa), iar specialiștii ( Duridanov, cred că și Jokl) l-au pus în legătură cu același rad.*ank-. Așezarea se afla la cotitura unui râu.
    Probabil tot aici intră și verbul a agăța (acăța), presupunând că exista cândva și sensul de „hook”(cârlig) conform sl. „ OCS ǫkotь (okotă sau onkotă) hook; OHG ango , Angul `fish hooks, stinger ”, tohariană ankar- colți, fildeș (onkolmo- elefant).

    Dacă venea din slavă s-ar fi produs transformarea (generalizată) a > o. Denazalizarea formei originale nu e o regulă, dar se mai întâmplă.

    • Sorin5780 zice:

      „ Angissos was a town in Thrace, Duridanov derives its name from IE ank, ang – to
      bend, to curve, found in Sanskrit ancati – to bend, to curve, anka-h – curve, Greek άνκος
      – abyss and O.Ch.Sl. ОНКОТЪ (ONKOTǍ) – hook. As related hydronym Duridanov
      points Angites (today Angista) – side river of Strymon (Struma). It means curved, bent
      river [2], p. 29. Related are also O. Blg. ОНГЪЛЪ (ONGǍLǍ) – angle, hook, Slovene ogel,
      vogal – corner, Rusian уголь (ugol) – angle, hook. Here I would like to mention that the
      most ancient variant of ang – curve is preserved in the Slovenian language, that is the word
      zanka – a loop, snare [8,9] ”

  3. Sorin5780 zice:

    Sînt interesante și adaosurile astea, cum e agestru față de un original agest sau zadră față de zadă(zeadă). Poate mă poți ajuta dumneata: ce înseamnă fraza asta: „dentalele t și d apar uneori despicate în tr și dr.”? pag.394 din carte http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/dacoromania/pdf/BCUCLUJ_FP_279430_1938-1941_010_partea2.pdf

    S.Pușcariu discută și acele adaosuri fonetice: b după m și d după n, plus altele de care nici nu eram conștient. În albaneză sînt aproape complet generalizate, deci nu văd cum asta n-ar veni din substratul traco-ilir. Am găsit o urmă vagă a acestui procedeu în discuția despre toponimele prusienilor baltici și o parte a lituanienilor. Căutam la un moment dat etimologia IE a verbului alb.nderoj și , culmea, găsisem o paralelă apropiată la baltici, dar de fapt albaneza împrumutase cuvîntul din lat.honorem, numai că avea acest d infix. Forma cea mai arhaică era din dialectul gheg nordic , nêr, deci alabaneza folosea procedeul ăsta chiar și după sec.XVI cînd apar primele lor scrieri.

    Sînt sigur că cineva mai inteligent și mai pregătit ca mine ar putea indica pe hartă unde se găsesc acele adaosuri fonetice, dacă le pot spune astfel. Intuiesc că ar fi vorba de graiurile din Crișana, Moldova și Maramureș/Oaș, unde dacii au supraviețuit ca limbă și cultură mai mult timp.

    • vchindea zice:

      Discuţii privind despicarea unor consoane au fost multe (îmi amintesc în special contribuţiile lui Graur), dar nu sunt destul de specialist să mă pronunţ. Ce am observat eu este predilecţia românei pentru sufixul ‘-str’ şi modificarea unor cuvinte în direcţia apariţiei acestui sufix (probabil acelaşi fenomen perceput în moduri diferite sau un fenomen similar), un exemplu clasic care demonstrează că e încă activă transformarea ar fi ‘balast’ ->’balastru’.

  4. Sorin5780 zice:

    „Din punct de vedere etimologic, Argestru înseamnă „loc populat cu argele, adică cu adăposturi umane semi îngropate”[9].” https://limbaromana.org/revista/formarea-numelor-de-sate-din-valea-superioar%C4%83-a-bistri%C5%A3ei/
    Dacă explicația de mai sus ar fi fost corectă, cum explică sufixul -astru (jugastru, fiastru)? Nu poate, pentru că originea entopicului este probabil dacică din rad. *arke, (dacic *arge) („to store, to defend, to lock”).
    În aceeași zonă dau o paralelă mai comună azi: „Numele satului provine de la numele pârâului, fiind determinat de prezenţa unui mare con de depunere, prin acumularea unor materiale la gura de vărsare. Izvorul pârâului apare sub forma Obârşia Agiastrului, într-un document din anul 1794. (BĂL., NDC., 59).”

    La fel vede lucrurile Dragos Moldovanu: pag.65 (pag.439 în carte): http://www.alil.ro/wp-content/uploads/2012/08/stratificarea-genetica.pdf
    „adj. *berauij < v. bg. blrati "a strînge, a aduna, a îngrămădi", deci "care îngrămădeşte (aluviuni, argestru)". "
    La fel și aici, argestru este un apelativ: http://www.comunacicirlau.ro/cic%C3%AErl%C4%83u_relieful-%C8%99i-vegeta%C8%9Bia-231.html

    Am impresia că agest(ru) este doar o formă trunchiată, iar de fapt ar trebui să avem un coradical dacic din tema *arg conform derivatelor următoare:
    argea = 1. clește 2. (Mold.) streașină, război. 3. (Ard., Maram.) acoperiș. 4.restul de sensuri…

    Derivate coradicale de origini diverse:
    1. arm.argel- obstrucție, baraj, obstacol; argelum- defend, hold off, hold back (IE *arke- „to store, to lock, to defend”).
    2. alb. argësh – crude pontoon raft or bridge made of wickerwork and inflated bladders https://en.wiktionary.org/wiki/argsh
    3. alb. ragal- kennel (coteț, cușcă)
    4. rom.răgulă (neam) (?)

    ETC.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s